15 definiții pentru cărăbăni

din care

Explicative DEX

CĂRĂBĂNI, cărăbănesc, vb. IV. 1. Refl. (Fam.) A pleca repede (și pe furiș) de undeva; a se căra, a o șterge. 2. Tranz. (Reg.) A căra (1). ◊ Expr. A cărăbăni cuiva (la) pumni (sau palme, ciomege etc.) sau (intranz.) a cărăbăni cu pumnii (sau cu palmele, cu ciomegele etc.) = a da cuiva lovituri multe și îndesate cu pumnul (sau cu palma, cu ciomagul etc.), a bate tare pe cineva. – Probabil din expr. tc. çek arabayi (literal „trage-ți căruța”), influențată de a (se) căra.

CĂRĂBĂNI, cărăbănesc, vb. IV. 1. Refl. (Fam.) A pleca repede (și pe furiș) de undeva; a se căra, a o șterge. 2. Tranz. (Reg.) A căra (1). ◊ Expr. A cărăbăni cuiva (la) pumni (sau palme, ciomege etc.) sau (intranz.) a cărăbăni cu pumnii (sau cu palmele, cu ciomegele etc.) = a da cuiva lovituri multe și îndesate cu pumnul (sau cu palma, cu ciomagul etc.), a bate tare pe cineva. – Probabil din expr. tc. çek arabayi (literal „trage-ți căruța”), influențată de a (se) căra.

cărăbăni1 [...

$cărăbăni2 #vr...

CĂRĂBĂNI (-$ănesc...

CĂRĂBĂNI, $cărăbă...

CĂRĂBĂNI, $cărăbă...

A CĂRĂBĂNI ~esc ...

@A SE CĂRĂBĂNI mă ~...

cărăbănì v. Mold. ...

cărăbănésc și (Buc...

Ortografice DOOM

cărăbăni (a ~) #v...

cărăbăni (a ~) ...

cărăbăni vb., ind...

Argou

cărăbăni, $cărăbăn...

Sinonime

CĂRĂBĂNI vb. v. $...

cărăbăni vb. #v...

Intrare: cărăbăni
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cărăbăni
  • cărăbănire
  • cărăbănit
  • cărăbănitu‑
  • cărăbănind
  • cărăbănindu‑
singular plural
  • cărăbănește
  • cărăbăniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cărăbănesc
(să)
  • cărăbănesc
  • cărăbăneam
  • cărăbănii
  • cărăbănisem
a II-a (tu)
  • cărăbănești
(să)
  • cărăbănești
  • cărăbăneai
  • cărăbăniși
  • cărăbăniseși
a III-a (el, ea)
  • cărăbănește
(să)
  • cărăbănească
  • cărăbănea
  • cărăbăni
  • cărăbănise
plural I (noi)
  • cărăbănim
(să)
  • cărăbănim
  • cărăbăneam
  • cărăbănirăm
  • cărăbăniserăm
  • cărăbănisem
a II-a (voi)
  • cărăbăniți
(să)
  • cărăbăniți
  • cărăbăneați
  • cărăbănirăți
  • cărăbăniserăți
  • cărăbăniseți
a III-a (ei, ele)
  • cărăbănesc
(să)
  • cărăbănească
  • cărăbăneau
  • cărăbăni
  • cărăbăniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cărăbăni, cărăbănescverb

  • 1. reflexiv familiar A pleca repede (și pe furiș) de undeva; a se căra, a o șterge. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Hai, cărăbăniți-vă de aici, că mi-i somn. HOGAȘ, DR. 230. DLRLC
    • format_quote Luați-vă catrafusele și începeți a vă cărăbăni de la casa mea, căci nu vă mai pot suferi. CREANGĂ, P. 270. DLRLC
    • format_quote Îți dau voie să-ți iai un lucru care ți-i mai drag la casa mea, ș-apoi te cărăbănește îndata mare. SBIERA, P. 224. DLRLC
  • 2. tranzitiv regional A căra. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Atunci știu că n-ar avea cine să vă mai cărăbănească așa de des pe la tîrg. CREANGĂ, P. 110. DLRLC
    • format_quote Încep cu toții a cărăbăni la saltele cu puf, perini moi, o legătură de mîncare și alte mărunțișuri. CREANGĂ, P. 117. DLRLC
    • format_quote figurat Începe Flămînzilă a cărăbăni deodată în gură cîte o haraba de pîine. CREANGĂ, P. 261. DLRLC
    • chat_bubble A cărăbăni cuiva (la) pumni (sau palme, ciomege etc.) sau (intranzitiv) a cărăbăni cu pumnii (sau cu palmele, cu ciomegele etc.) = a da cuiva lovituri multe și îndesate cu pumnul (sau cu palma, cu ciomagul etc.), a bate tare pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: bate
      • format_quote I-a cărăbănit la ciomege, cât a putut. DLRLC
      • format_quote Bre!... da ce l-o apucat de cărăbănește cu pumnii în oameni? ALECSANDRI, T. 926. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.