opțiuni
  • info

14 definiții pentru burcă (bundă)

din care

Explicative DEX

BURCĂ1, burci, s. f. (Reg.) Bundă (1). – Din ucr. burka.

BURCĂ1, burci, s. f. (Reg.) Bundă (1). – Din ucr. burka.

burcă1 $sf...

burcă1 $s.f. (...

burcă2 $s.f. (...

❍BURCĂ1 (pl....

BURCĂ, burci, #...

BURCĂ, burci, #...

BURCĂ ~ci f. 1)...

burcă f. Mold. coj...

1) búrcă f., pl. $...

BURCUȘOARĂ ($#pl....

Ortografice DOOM

burcă (haină; tur...

burcă (reg.) #s...

burcă (bundă, tur...

Etimologice

burcă (burci), #...

Intrare: burcă (bundă)
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • burcă
  • burca
plural
  • burci
  • burcile
genitiv-dativ singular
  • burci
  • burcii
plural
  • burci
  • burcilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

burcă, burcisubstantiv feminin

  • 1. regional Haină lungă și largă de pănură groasă, neîmblănită, care se poartă iarna; bundă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bundă diminutive: burcușoară
    • format_quote Învălit într-o burcă mohorîtă, el sta pe podul vaporului, ghemuit lîngă catarg, și părea nepăsător de soarta ce-l aștepta. ALECSANDRI, la GHICA, S. 352. DLRLC
  • 2. Cojoc mare și mițos (de obicei cu mițele în afară); bundă. DLRLC
    sinonime: bundă cojoc
    • format_quote Un om al meu... îmi aruncă în spate o burcă, îmi așază în cap o căciulă; și ne ducem în treaba noastră, fără să ne cunoască nimeni. SADOVEANU, Z. C. 144. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.