opțiuni
  • info

36 de definiții pentru bundă

din care

Explicative DEX

BUNDĂ, bunde, s. f. (Pop.) 1. Haină lungă și largă de postav, îmblănită, purtată de bărbați; burcă1; blană mare făcută din piei de oaie, întrebuințată de țărani ca îmbrăcăminte de iarnă. 2. Pieptar (1). – Din magh. bunda.

bundă sf [#At...

bundă s.f. 1 ...

BUNDĂ (pl. -d...

BUNDĂ, bunde, s. f. 1. Haină lungă și largă de postav, îmblănită, purtată de bărbați; burcă1; (reg.) blană mare făcută din piei de oaie, întrebuințată de țărani ca îmbrăcăminte de iarnă. 2. (Reg.) Pieptar (1). – Din magh. bunda.

BUNDĂ, bunde, #...

BUNDĂ, bunde, #...

BUNDĂ ~e f. 1) ...

bundă f. cojoc făr...

búndă V. bondă....

boandă2 $#sf...

boantă2 $#sf...

bondă sf #v...

bontă sf vz...

bundră sf #vz...

pondă{{Variantă...

bondă s.f. v. b...

❍BONDĂ 👉 @BUND...

BUNDIȚĂ, @BONDIȚ...

❍BUNDRĂ = @BUNDĂ...

❍BUNDUȚĂ (pl....

BONDĂ s. f. #v....

bondă f. Mold. V. ...

bóndă și boándă ...

Ortografice DOOM

bundă (reg.) #s...

bundă (reg.) #s...

bundă s. f., g.-d...

bundă, pl. bunde...

bundă, -de.

Etimologice

bundă (bunde), #...

Sinonime

BUNDĂ s. pieptar....

BUNDĂ s. piepta...

Regionalisme / arhaisme

bundă, bonde, (...

bundă, s.f. – v. ...

bundă, s.f. – v. bondă.

bondă, s.f. v. ...

bondă, bonde, (...

bondă, -e, (bundă), s.f. – Piesă de port care se pune peste cămașă, scurtă, fără mâneci și încheiată în față; tricotată, țesută, din postav sau din piele (Bănățeanu 1965). Adesea este confundată cu guba. În unele reg. se numește pieptar: „Lut pe mine nu puneți / Numai dragă bunda me” (D. Pop 1978: 324). – Din magh. bunda „șubă, cojoc”.

Intrare: bundă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bundă
  • bunda
plural
  • bunde
  • bundele
genitiv-dativ singular
  • bunde
  • bundei
plural
  • bunde
  • bundelor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bondă
  • bonda
plural
  • bonde
  • bondele
genitiv-dativ singular
  • bonde
  • bondei
plural
  • bonde
  • bondelor
vocativ singular —
plural —
pondă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
bundră
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
bontă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bundă, bundesubstantiv feminin

popular
  • 1. Haină lungă și largă de postav, îmblănită, purtată de bărbați; burcă; blană mare făcută din piei de oaie, întrebuințată de țărani ca îmbrăcăminte de iarnă. DEX '09 DLRLC
    sinonime: burcă diminutive: bundiță
    • format_quote S-a învoit... să coase pentru tîrgul de toamnă o bundă, adică o blană de miel lungă pînă la pămînt, albă și împodobită cu flori cusute-n ibrișin. SLAVICI, O. II 85. DLRLC
    • format_quote Tînărul Socol... așternu bunda sa pe oblîncul șelei. ODOBESCU, S. I 146. DLRLC
  • 2. regional Cojocel scurt, fără mâneci, făcut din piei de miel și având pe față desene executate din fire de lână de diferite culori, pe care-l poartă țăranii și țărancele; pieptar. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bundiță cojocel pieptar
    • format_quote Fratele mamei era un bărbat mare și spătos, cu chimir lat și cu bundă. SADOVEANU, N. F. 12. DLRLC
    • format_quote Se bătu de două ori cu palma peste bunda-i unsuroasă. SADOVEANU, O. VI 512. DLRLC
  • comentariu Plural și: bunzi. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.