18 definiții pentru brandenburg

din care

Explicative DEX

BRANDENBURG, brandenburguri, s. n. Șnur sau găitan care se coase în rânduri paralele, ca podoabă, pe pieptul unor haine (în dreptul butonierelor). – Din fr. brandenbourg.

BRANDENBURG, brandenburguri, s. n. Șnur sau găitan care se coase în rânduri paralele, ca podoabă, pe pieptul unor haine (în dreptul butonierelor). – Din fr. brandenbourg.

brandenbúrg $#s.n....

brandenburg $s.n....

BRANDENBURG, $bra...

BRANDENBURG, $bra...

BRANDENBURG s.n. Șnur sau găitan care se coase ca podoabă pe pieptul unor haine. [Pl. -guri. / cf. fr. brandenbourg].

BRANDENBURG s. ...

BRANDENBURG ~uri ...

brandeburg sn ...

BRANDEBUR s. n....

BRANDEBURG #s. n....

brandebur n. brode...

*brandebúrg n., pl...

Ortografice DOOM

brandenburg (șnur...

brandenburg #s. n...

brandenburg s. n....

brandeburg, -guri.

Sinonime

BRANDENBURG s. gă...

BRANDENBURG s. ...

Intrare: brandenburg
brandenburg substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brandenburg
  • brandenburgul
  • brandenburgu‑
plural
  • brandenburguri
  • brandenburgurile
genitiv-dativ singular
  • brandenburg
  • brandenburgului
plural
  • brandenburguri
  • brandenburgurilor
vocativ singular
plural
brandebur substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brandebur
  • brandeburul
plural
  • brandebururi
  • brandebururile
genitiv-dativ singular
  • brandebur
  • brandeburului
plural
  • brandebururi
  • brandebururilor
vocativ singular
plural
brandeburg substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: IVO-III, Scriban
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brandeburg
  • brandeburgul
plural
  • brandeburguri
  • brandeburgurile
genitiv-dativ singular
  • brandeburg
  • brandeburgului
plural
  • brandeburguri
  • brandeburgurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

brandenburg, brandenburgurisubstantiv neutru

  • 1. Șnur sau găitan care se coase în rânduri paralele, ca podoabă, pe pieptul unor haine (în dreptul butonierelor). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Soldații se legănau în șa, în mantalele lor cenușii care lăsau să se vadă cîte un colț de tunică roșie cu brandenburguri și pantaloni albi. DUMITRIU, N. 113. DLRLC
    • format_quote [Ședea] între un ofițer cu tunica plină de brandenburguri și un dregător mare. PAS, L. I 244. DLRLC
    • format_quote La ușile odăilor... păzeau siimeni, în frumoase straie roșii cu brandenburguri albastre. SADOVEANU, Z. C. 139. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.