opțiuni
  • info

19 definiții pentru binevoi

din care

Explicative DEX

BINEVOI, binevoiesc, vb. IV. Tranz. A avea o dispoziție, o atitudine favorabilă față de o cerere, de o plângere etc.; a catadixi, a cabulipsi. – Bine + voi.

binevoi vt ...

binevoi $vb. IV. ...

BINEVOI (-oesc)...

BINEVOI, binevoiesc, vb. IV. Tranz. A avea dispoziție, o atitudine favorabilă față de o cerere, de o plângere etc; a catadicsi, a cabulipsi. – Bine + voi.

BINEVOI, $binevoi...

BINEVOI, $binevoi...

A BINEVOI ~iesc ...

binevoì v. 1. a ...

bineînvoi $vi...

binevrea vt...

binevoĭésc v. tr. ...

Ortografice DOOM

binevoi (a ~) #vb...

binevoi (a ~) #...

binevoi vb. → voi...

binevoi (ind. #p...

binevoiesc, -voiască 3 conj., -voiam 1 imp.

Etimologice

@binevoi (-oesc, -...

Sinonime

BINEVOI vb. (fam....

BINEVOI vb. (#f...

Intrare: binevoi
verb (VT408)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • binevoi
  • binevoire
  • binevoit
  • binevoitu‑
  • binevoind
  • binevoindu‑
 singular plural
  • binevoiește
  • binevoiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • binevoiesc
 (să)
  • binevoiesc
  • binevoiam
  • binevoii
  • binevoisem
a II-a (tu)
  • binevoiești
 (să)
  • binevoiești
  • binevoiai
  • binevoiși
  • binevoiseși
a III-a (el, ea)
  • binevoiește
 (să)
  • binevoiască
  • binevoia
  • binevoi
  • binevoise
plural I (noi)
  • binevoim
 (să)
  • binevoim
  • binevoiam
  • binevoirăm
  • binevoiserăm
  • binevoisem
a II-a (voi)
  • binevoiți
 (să)
  • binevoiți
  • binevoiați
  • binevoirăți
  • binevoiserăți
  • binevoiseți
a III-a (ei, ele)
  • binevoiesc
 (să)
  • binevoiască
  • binevoiau
  • binevoiră
  • binevoiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bineînvoi
  • bineînvoire
  • bineînvoit
  • bineînvoitu‑
  • bineînvoind
  • bineînvoindu‑
 singular plural
  • bineînvoiește
  • bineînvoiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bineînvoiesc
 (să)
  • bineînvoiesc
  • bineînvoiam
  • bineînvoii
  • bineînvoisem
a II-a (tu)
  • bineînvoiești
 (să)
  • bineînvoiești
  • bineînvoiai
  • bineînvoiși
  • bineînvoiseși
a III-a (el, ea)
  • bineînvoiește
 (să)
  • bineînvoiască
  • bineînvoia
  • bineînvoi
  • bineînvoise
plural I (noi)
  • bineînvoim
 (să)
  • bineînvoim
  • bineînvoiam
  • bineînvoirăm
  • bineînvoiserăm
  • bineînvoisem
a II-a (voi)
  • bineînvoiți
 (să)
  • bineînvoiți
  • bineînvoiați
  • bineînvoirăți
  • bineînvoiserăți
  • bineînvoiseți
a III-a (ei, ele)
  • bineînvoiesc
 (să)
  • bineînvoiască
  • bineînvoiau
  • bineînvoiră
  • bineînvoiseră
verb (V517)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • binevrea
  • binevra
  • binevrere
  • binevrut
  • binevrutu‑
  • binevrând
  • binevrându‑
 singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • binevreau
  • binevrau
 (să)
  • binevreau
  • binevrau
  • binevream
  • binevram
  • binevrui
  • binevrusei
  • binevrusesem
  • binevrusem
a II-a (tu)
  • binevrei
  • binevrai
 (să)
  • binevrei
  • binevrai
  • binevreai
  • binevrai
  • binevruși
  • binevruseși
  • binevruseseși
  • binevruseși
a III-a (el, ea)
  • binevrea
  • binevra
 (să)
  • binevrea
  • binevreie
  • binevrea
  • binevra
  • binevru
  • binevruse
  • binevrusese
  • binevruse
plural I (noi)
  • binevrem
 (să)
  • binevrem
  • binevream
  • binevram
  • binevrurăm
  • binevruserăm
  • binevruseserăm
  • binevrusesem
  • binevruserăm
  • binevrusem
a II-a (voi)
  • binevreți
 (să)
  • binevreți
  • binevreați
  • binevrați
  • binevrurăți
  • binevruserăți
  • binevruseserăți
  • binevruseseți
  • binevruserăți
  • binevruseți
a III-a (ei, ele)
  • binevor
  • binevreau
  • binevrau
 (să)
  • binevrea
  • binevreie
  • binevreau
  • binevrau
  • binevrură
  • binevruseră
  • binevruseseră
  • binevruseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

binevoi, binevoiescverb

  • 1. A avea o dispoziție, o atitudine favorabilă față de o cerere, de o plângere etc. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM NODEX
    sinonime: cabulipsi catadixi voi învrednici
    • format_quote Prefectul îi aruncă o privire umedă și recunoscătoare, de cîine bătut pe care binevoiești să-l mîngîi. DUMITRIU, B. F. 130. DLRLC
    • format_quote Eu stau aicea la masa la care ați binevoit a mă pofti. SADOVEANU, N. F. 16. DLRLC
    • format_quote Doamna B. este rugată să binevoiască a veni la cinci ceasuri deseară la biserica catedrală. NEGRUZZI, S. I 53. DLRLC
    • format_quote ironic N-a binevoit să vină astăzi la serviciu. DLRLC
    • format_quote ironic Binevoiește a mă uita și a nu-mi mai scrie. NEGRUZZI, S. I 25. DLRLC
    • format_quote A binevoit să-mi răspundă, după ce l-am întrebat de trei ori! DEXI
    • 1.1. A găsi de cuviință. DEXI DLRLC DLRM
      sinonime: crede voi
      • format_quote Va hotărî cum va binevoi; eu nu mă amestec. SADOVEANU, N. F. 179. DLRLC
etimologie:
  • Bine + voi DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRM NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.