26 de definiții pentru virtute

din care

Explicative DEX

VIRTUTE, virtuți, s. f. 1. Însușire dominantă a caracterului, care îl face mai bun pe individul uman, din punct de vedere moral, intelectual sau al unui tip specific de activitate; integritate morală. ♦ Înclinație spre un anumit fel de fapte morale; calitate morală. 2. (În loc. prep.) În virtutea... = pe baza, în puterea, ca urmare a... – Din lat. virtus, -utis (cu unele sensuri după fr. vertu).

virtute sf [...

virtute s.f. @1...

VIRTUTE, virtuți, s. f. 1. Însușire morală pozitivă a omului; însușire de caracter care urmărește în mod constant idealul etic, binele; integritate morală. ♦ Înclinație statornică specială către un anumit fel de îndeletniciri sau acțiuni frumoase. 2. (În loc. prep.) În virtutea... = pe baza, în puterea, ca urmare a... – Din lat. virtus, -tutis (cu unele sensuri după fr. vertu).

VIRTUTE2, $virtu...

VIRTUTE s.f. 1. Calitate, forță morală de a urmări consecvent un ideal etc.; perfecțiune morală. ♦ Castitate, curățenie. ♦ Înclinație specială către un anumit fel de îndeletniciri sau acțiuni frumoase. 2. În virtutea... = pe baza, ca urmare a... [< lat. virtus, cf. fr. vertu, it. virtù].

VIRTUTE s. f....

VIRTUTE ~ți f. ...

virtute f. 1. di...

*virtúte f. (lat. ...

vîrtute s.f. @1...

vîrtúte f. (lat. $...

Ortografice DOOM

virtute (calitate...

virtute (calitate...

virtute (integrit...

Enciclopedice

@IN MEDIO STAT VIRTU...

@LICET IPSA VITIUM S...

@MACTE, NOVA VIRTUTE...

VIRTUS POST NUMMOS...

@VIRTUTE NON ASTUTIA...

Sinonime

VIRTUTE s. v. $în...

VIRTUTE s. cali...

Antonime

Virtute ≠ cusur, d...

Expresii și citate

@Virtute, nu ești de...

@Ah! la belle statue...

@In medio stat virtu...

Virtus post nummos...

Intrare: virtute
substantiv feminin (F109)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • virtute
  • virtutea
plural
  • virtuți
  • virtuțile
genitiv-dativ singular
  • virtuți
  • virtuții
plural
  • virtuți
  • virtuților
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

virtute, virtuțisubstantiv feminin

  • 1. Însușire dominantă a caracterului, care îl face mai bun pe individul uman, din punct de vedere moral, intelectual sau al unui tip specific de activitate; integritate morală. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Cîștigul ce-n picioare călcînd virtute, lege, Trufaș înaintează spre tronul său de rege. MACEDONSKI, O. I 45. DLRLC
    • format_quote Au de patrie, virtute nu vorbește liberalul, De ai crede că viața-i e curată ca cristalul? EMINESCU, O. I 150. DLRLC
    • 1.1. Fidelitate sentimentală sau/și conjugală (a unei femei). DLRLC DN NODEX
      • format_quote [Ea] uită virtutea, leapădă cinstea, ca să se arunce în brațele voastre. NEGRUZZI, S. I 48. DLRLC
    • 1.2. Înclinație spre un anumit fel de fapte morale; calitate morală. DEX '09 DLRLC DN
      • format_quote Multe bunuri are omul, Dar virtutea cea mai mare E să nu se ție mîndru Cu virtuțile ce are. COȘBUC, P. I 75. DLRLC
      • format_quote Cele patru virtuți: curajul, justețea, prudența și temperanța. NODEX
  • chat_bubble locuțiune prepozițională În virtutea... = pe baza, în puterea, ca urmare a... DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote În virtutea principiului evoluțiunii... materia a suferit în decursul secolelor numeroase preschimbări. MARINESCU, P. A. 37. DLRLC
    • format_quote Legi și principii, în virtutea cărora critica poate să pronunțe verdicte estetice. GHEREA, ST. CR. 35. DLRLC
    • format_quote Ridicînd... țăranilor dreptul ce aveau în virtutea tutulor urbarielor... această lege n-a făcut decît a continua să favorizeze apăsarea clăcașilor de către proprietari. KOGĂLNICEANU, S. A. 158. DLRLC
etimologie:
  • limba latină virtus, -tutis (cu unele sensuri după limba franceză vertu). DEX '09 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.