19 definiții pentru putregai

din care

Explicative DEX

PUTREGAI, putregaiuri, s. n. 1. Lemn sau plantă putredă; p. ext. masă de materie vegetală descompusă; putreziciune, putrejune. ♦ Fig. Epitet depreciativ dat unui om bătrân și neputincios. 2. Boală a plantelor provocată de unele ciuperci. 3. Fig. Ceea ce este rău și vătămător societății. ♦ Lepădătură. – Probabil contaminare între putred și mucegai.

PUTREGAI, putregaiuri, s. n. 1. Lemn sau plantă putredă; p. ext. masă de materie vegetală descompusă; putreziciune, putrejune. ♦ Fig. Epitet depreciativ dat unui om bătrân și neputincios. 2. Boală a plantelor provocată de unele ciuperci. 3. Fig. Ceea ce este rău și vătămător societății. ♦ Lepădătură. – Probabil contaminare între putred și mucegai.

putregai sn [...

PUTREGAI, $putreg...

PUTREGAI ~iuri $n...

putregáĭ n., pl. $...

putrăgai sn...

putregaie $sf...

putrigai sn #...

PUTRIGAI s. n. ...

PUTRIGAI s. n. ...

putregaiu n. lemn ...

Ortografice DOOM

putregai (desp....

putregai $(pu-tre...

putregai s. n. (s...

putregaiu, -gaiuri.

Sinonime

PUTREGAI s. (rar)...

PUTREGAI s. v. $l...

PUTREGAI s. (ra...

putregai s. #v....

Intrare: putregai
  • silabație: pu-tre-gai info
substantiv neutru (N67)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • putregai
  • putregaiul
  • putregaiu‑
plural
  • putregaiuri
  • putregaiurile
genitiv-dativ singular
  • putregai
  • putregaiului
plural
  • putregaiuri
  • putregaiurilor
vocativ singular
plural
putrăgai substantiv neutru
substantiv neutru (N67)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • putrăgai
  • putrăgaiul
  • putrăgaiu‑
plural
  • putrăgaiuri
  • putrăgaiurile
genitiv-dativ singular
  • putrăgai
  • putrăgaiului
plural
  • putrăgaiuri
  • putrăgaiurilor
vocativ singular
plural
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv neutru (N67)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • putrigai
  • putrigaiul
  • putrigaiu‑
plural
  • putrigaiuri
  • putrigaiurile
genitiv-dativ singular
  • putrigai
  • putrigaiului
plural
  • putrigaiuri
  • putrigaiurilor
vocativ singular
plural
putregaiu substantiv neutru
substantiv neutru (N39)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • putregaiu
  • putregaiul
  • putregaiu‑
plural
  • putregaiuri
  • putregaiurile
genitiv-dativ singular
  • putregaiu
  • putregaiului
plural
  • putregaiuri
  • putregaiurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

putregai, putregaiurisubstantiv neutru

  • 1. Lemn sau plantă putredă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ne așezăm la puțină hodină pe-un brad bătrîn, căzut, în putregaiul căruia lucrează neîntrerupt, aprig și nesimțit gîngăniile mărunte ale pămîntului. SADOVEANU, O. VIII 242. DLRLC
    • format_quote Numai ferigele ude, Putregaiul și bureții Își trimet miresme crude În desimea groasă-a ceții. TOPÎRCEANU, P. 131. DLRLC
    • format_quote Cucușor, pasăre sură... Mă mier iarna ce mînînci? – Mînînc putregai de tei, Să cînt codrului temei, Mînînc putregai de fag, Să cînt dorului cu drag. SEVASTOS, C. 203. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Masă de materie vegetală descompusă. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.2. figurat Epitet depreciativ dat unui om bătrân și neputincios. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Și el umblă după-nsurat?... putregaiu dracului. ALECSANDRI, T. 632. DLRLC
    • 1.3. figurat Corupție, josnicie. DLRLC
      • format_quote Aci lanțuri d-aramă înjugă conștiința, Colo pulbere – d-aur ascunde putregai. ODOBESCU, S. I 28 DLRLC
  • 2. Boală a plantelor provocată de unele ciuperci. DEX '09 DEX '98
    • diferențiere Boală a plantelor provocată de ciuperci și de bacterii. NODEX
  • 3. figurat Ceea ce este rău și vătămător societății. DEX '09 DEX '98 NODEX
    • format_quote Numai o știință legată de popor... poate fi cu desăvîrșire liberă de influența putregaiului ideologic burghez. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 160, 7/2. DLRLC
    • 3.1. Lepădătură. DEX '09 DEX '98
      sinonime: lepădătură
    • diferențiere (cu sens) colectiv Tot ce e rău și vătămător societății; drojdie a unui sistem social, ideologic. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.