43 de definiții pentru mușuroi (s.n.)

din care

Explicative DEX

MUȘUROI1, mușuroaie, s. n. 1. Moviliță formată din țărâna pe care o aruncă la suprafața solului furnicile, cârtițele etc. când își sapă coridoarele subterane; p. ext. grup de furnici care locuiesc într-un furnicar; furnicar. 2. Grămadă de pământ adunată la rădăcina unor plante pentru a le sprijini, a le feri de vânt, de îngheț sau pentru a le favoriza dezvoltarea. 3. (Urmat de determinări) Grămadă (mică). 4. (Reg.) Ridicătură mică de pământ; movilă, deal. [Var.: (înv. și reg.) moșinoi, moșiroi, moșoroi, moșuroi, mușinoi, mușiroi, mușunoi s. n.] – Lat. mus araneus.

MUȘUROI1, mușuroaie, s. n. 1. Moviliță formată din țărâna pe care o aruncă la suprafața solului furnicile, cârtițele etc. când își sapă coridoarele subterane; p. ext. grup de furnici care locuiesc într-un furnicar; furnicar. 2. Grămadă de pământ adunată la rădăcina unor plante pentru a le sprijini, a le feri de vânt, de îngheț sau pentru a le favoriza dezvoltarea. 3. (Urmat de determinări) Grămadă (mică). 4. (Reg.) Ridicătură mică de pământ; movilă, deal. [Var.: (înv. și reg.) moșinoi, moșiroi, moșoroi, moșuroi, mușinoi, mușiroi, mușunoi s. n.] – Lat. mus araneus.

mușuroi1 $#s...

MUȘUROI1, $mușur...

MUȘUROI ~oaie $n...

mușuróĭ, V. @moșor...

MOȘINOI s. n. v. mușuroi1.

MOȘINOI s. n. v. mușuroi1.

MOȘIROI s. n. v. mușuroi1.

MOȘIROI s. n. v. mușuroi1.

MOȘOROI s. n. v. mușuroi1.

MOȘUROI s. n. v. mușuroi1.

MOȘUROI s. n. v. mușuroi1.

MUȘINOI s. n. v. mușuroi1.

MUȘINOI s. n. v. mușuroi1.

MUȘIROI1 s. n. v. mușuroi1.

MUȘIROI1 s. n. v. mușuroi1.

MUȘUNOI s. n. v. mușuroi1.

MUȘUNOI s. n. v. mușuroi1.

moșinoi1 $#s...

moșiroi1 $#s...

moșoroi1 $#s...

moșuroi1 $#s...

mușinoi sn ...

mușiroi sn ...

mușoroi sn ...

mușunoi sn ...

mușunoi sn ...

MOȘOROI s. n. v. mușuroi1.

MOȘINOI s. n. #...

MOȘIROI s. n. #...

MOȘOROI s. n. #...

MOȘUROI1 s. n....

MUȘINOI s. n. #...

MUȘIROI1 s. n....

MUȘUNOI s. n. #...

@moșinoiu (mușunoiu)...

moșoroiu n. grâmăd...

mușunoiu n. Mold. ...

moșinóĭ, V. @moșor...

moșoróĭ și @mușuró...

Ortografice DOOM

mușuroi2 s. ...

mușuroi1 s. n....

mușuroi s. n., pl...

mușuroi, pl. muș...

mușuroiu, -roaie.

Etimologice

@mușuroi (mușuroai...

Sinonime

MUȘUROI s. v. $câ...

MUȘUROI s. 1. m...

MUȘUROI s. 1....

mușuroi s. v....

Intrare: mușuroi (s.n.)
mușuroi1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N66)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mușuroi
  • mușuroiul
  • mușuroiu‑
plural
  • mușuroaie
  • mușuroaiele
genitiv-dativ singular
  • mușuroi
  • mușuroiului
plural
  • mușuroaie
  • mușuroaielor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N66)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moșinoi
  • moșinoiul
  • moșinoiu‑
plural
  • moșinoaie
  • moșinoaiele
genitiv-dativ singular
  • moșinoi
  • moșinoiului
plural
  • moșinoaie
  • moșinoaielor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N66)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moșiroi
  • moșiroiul
  • moșiroiu‑
plural
  • moșiroaie
  • moșiroaiele
genitiv-dativ singular
  • moșiroi
  • moșiroiului
plural
  • moșiroaie
  • moșiroaielor
vocativ singular
plural
mușoroi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv neutru (N66)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moșoroi
  • moșoroiul
  • moșoroiu‑
plural
  • moșoroaie
  • moșoroaiele
genitiv-dativ singular
  • moșoroi
  • moșoroiului
plural
  • moșoroaie
  • moșoroaielor
vocativ singular
plural
moșuroi1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N66)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moșuroi
  • moșuroiul
  • moșuroiu‑
plural
  • moșuroaie
  • moșuroaiele
genitiv-dativ singular
  • moșuroi
  • moșuroiului
plural
  • moșuroaie
  • moșuroaielor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N66)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mușinoi
  • mușinoiul
  • mușinoiu‑
plural
  • mușinoaie
  • mușinoaiele
genitiv-dativ singular
  • mușinoi
  • mușinoiului
plural
  • mușinoaie
  • mușinoaielor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N66)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mușunoi
  • mușunoiul
  • mușunoiu‑
plural
  • mușunoaie
  • mușunoaiele
genitiv-dativ singular
  • mușunoi
  • mușunoiului
plural
  • mușunoaie
  • mușunoaielor
vocativ singular
plural
mușiroi1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N66)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mușiroi
  • mușiroiul
  • mușiroiu‑
plural
  • mușiroaie
  • mușiroaiele
genitiv-dativ singular
  • mușiroi
  • mușiroiului
plural
  • mușiroaie
  • mușiroaielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mușuroi, mușuroaiesubstantiv neutru

  • 1. Moviliță formată din țărâna pe care o aruncă la suprafața solului furnicile, cârtițele etc. când își sapă coridoarele subterane. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Este în colibă un mușuroi pustiu de furnici și împietrit de vechime. SADOVEANU, M. C. 186. DLRLC
    • format_quote Drept înainte, în zarea plumburie, satul se zugrăvea ca un mușuroi uriaș crescut cu bălării. REBREANU, R. I 70. DLRLC
    • format_quote figurat Iar în lumea asta mare noi copii ai lumii mici, Facem pe pămîntul nostru mușunoaie de furnici. EMINESCU, O. I 132. DLRLC
  • 2. Grămadă de pământ adunată la rădăcina unor plante pentru a le sprijini, a le feri de vânt, de îngheț sau pentru a le favoriza dezvoltarea. DEX '09 DLRLC NODEX
  • 3. (Urmat de determinări) Grămadă (mică). DEX '09
    sinonime: grămadă
  • 4. regional rar Ridicătură mică de pământ. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Unde i-a picat capul, s-a făcut un mușunoi. SBIERA, P. 177. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.