25 de definiții pentru cumineca

din care

Explicative DEX

CUMINECA, cuminec, vb. I. Refl. și tranz. (În practicile religiei creștine) A primi sau a da cuminecătura; a (se) împărtăși, a (se) griji. ♦ Tranz. A anula, a face să fie iertate prin cuminecătură un păcat, o greșeală. [Var.: cuminica vb. I] – Lat. *comminicare (= communicare).

CUMINECA, cuminec, vb. I. Refl. și tranz. (În practicile religiei creștine) A primi sau a da cuminecătura; a (se) împărtăși, a (se) griji. ♦ Tranz. A anula, a face să fie iertate prin cuminecătură un păcat, o greșeală. [Var.: cuminica vb. I] – Lat. *comminicare (= communicare).

cumineca [#At:...

CUMINECA, $cumin...

@A CUMINECA cumine...

@A SE CUMINECA mă c...

cuminecà v. a da s...

CUMINICA vb. I v. cumineca.

CUMINICA vb. I v. cumineca.

comineca v ...

cominica v ...

cumeneca v ...

cumereca v #v...

cuminica v ...

cumuneca v ...

cumunica v #v...

CUMINICA vb. I ...

cumínec, a v....

Ortografice DOOM

cumineca (a ~) #v...

cumineca (a ~) ...

cumineca vb., ind...

Etimologice

@cumineca (-c, -at...

Sinonime

CUMINECA vb. v. $...

CUMINECA vb. $(...

Regionalisme / arhaisme

cuminecá, $cuminec...

cumineca, $cumine...

Intrare: cumineca
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cumineca
  • cuminecare
  • cuminecat
  • cuminecatu‑
  • cuminecând
  • cuminecându‑
singular plural
  • cuminecă
  • cuminecați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cuminec
(să)
  • cuminec
  • cuminecam
  • cuminecai
  • cuminecasem
a II-a (tu)
  • cumineci
(să)
  • cumineci
  • cuminecai
  • cuminecași
  • cuminecaseși
a III-a (el, ea)
  • cuminecă
(să)
  • cuminece
  • cumineca
  • cuminecă
  • cuminecase
plural I (noi)
  • cuminecăm
(să)
  • cuminecăm
  • cuminecam
  • cuminecarăm
  • cuminecaserăm
  • cuminecasem
a II-a (voi)
  • cuminecați
(să)
  • cuminecați
  • cuminecați
  • cuminecarăți
  • cuminecaserăți
  • cuminecaseți
a III-a (ei, ele)
  • cuminecă
(să)
  • cuminece
  • cuminecau
  • cumineca
  • cuminecaseră
verb (VT14)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cuminica
  • cuminicare
  • cuminicat
  • cuminicatu‑
  • cuminicând
  • cuminicându‑
singular plural
  • cuminică
  • cuminicați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cuminic
(să)
  • cuminic
  • cuminicam
  • cuminicai
  • cuminicasem
a II-a (tu)
  • cuminici
(să)
  • cuminici
  • cuminicai
  • cuminicași
  • cuminicaseși
a III-a (el, ea)
  • cuminică
(să)
  • cuminice
  • cuminica
  • cuminică
  • cuminicase
plural I (noi)
  • cuminicăm
(să)
  • cuminicăm
  • cuminicam
  • cuminicarăm
  • cuminicaserăm
  • cuminicasem
a II-a (voi)
  • cuminicați
(să)
  • cuminicați
  • cuminicați
  • cuminicarăți
  • cuminicaserăți
  • cuminicaseți
a III-a (ei, ele)
  • cuminică
(să)
  • cuminice
  • cuminicau
  • cuminica
  • cuminicaseră
cumunica
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cumuneca
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cumereca
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cumeneca
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
comineca
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cominica
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cumineca, cuminecverb

  • 1. (În practicile religiei creștine) A primi sau a da cuminecătura; a (se) împărtăși, a (se) griji. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cînd m-oi cumineca, Să vie și vlădica. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 458. DLRLC
    • format_quote La mine vii cu cartea, cu gînd să-mi dai canoane, Și vrei să mă cumineci, părinte Solomoane. GOGA, P. 99. DLRLC
    • format_quote Nu-i slobod a-i spînzura, Pîn’nu i-i cuminica. ȘEZ. I 109. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A anula, a face să fie iertate prin cuminecătură un păcat, o greșeală. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote S-ar mira de tine-altarul. Ce păcat ai să cuminici! COȘBUC, P. I 97. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.