25 de definiții pentru codru

din care

Explicative DEX

CODRU, codri, s. m. 1. Pădure (mare, deasă, bătrână). ◊ Loc. adv. Ca în codru = nestingherit, fără să-i pese de nimeni și de nimic; foarte tare. 2. Bucată mare de pâine, de mămăligă etc. – Lat. *quodrum (= quadrum).

CODRU, codri, s. m. 1. Pădure (mare, deasă, bătrână). ◊ Loc. adv. Ca în codru = nestingherit, fără să-i pese de nimeni și de nimic; foarte tare. 2. Bucată mare de pâine, de mămăligă etc. – Lat. *quodrum (= quadrum).

codru sm [#At...

CODRU, codri, #...

CODRU ~i m. 1) ...

codru m. pădure mu...

codru m. bucată ma...

códru și (Ĭal.) @c...

Cosminul (Codru) m...

Ortografice DOOM

codru (desp. $c...

codru (co-dru) ...

codru s. m. (sil....

codru, -dri (doi codri), -rii pl. a. (codrii frumoși).

Etimologice

codru (codri), #...

Jargon

codru v. @învârt...

Enciclopedice

@BĂIȚA DE SUB CODRU,...

CODRU-MOMA, masiv ...

CODRUL COSMINULUI,...

Sinonime

CODRU s. v. $pădu...

CODRU s. v. $masi...

CODRU s. pădure...

codru s. v. M...

Expresii și citate

Codrul Vlăsiei – P...

Regionalisme / arhaisme

CODRU s.m. (Mold...

codru, codri, s...

codru, -i, s.n. – 1. Pădure (mare, deasă, bătrână). 2. Bucată de pâine sau de mămăligă. 3. Codru, regiune situată în nord-vestul țării, în componența administrativă a jud. Maramureș și Satu Mare. 4. Culmea Codrului (Făgetului), munți de origine hercinică, ce domină, din punct de vedere geografic, regiunea. 5. Codruț, n. pr. – Lat. *quodrum (=quadrum) (MDA); Termen autohton (Hasdeu 1894, Philippide 1928, Rosetti 1962, Russu 1981, Brâncuși 1983).

Intrare: codru
  • silabație: co-dru info
substantiv masculin (M62)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • codru
  • codrul
  • codru‑
plural
  • codri
  • codrii
genitiv-dativ singular
  • codru
  • codrului
plural
  • codri
  • codrilor
vocativ singular
  • codrule
plural
  • codrilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

codru, codrisubstantiv masculin

  • 1. Pădure (mare, deasă, bătrână). DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote În codrul acesta vrăjit Stejarii-s de două milenii. BENIUC, V. 85. DLRLC
    • format_quote Frați buni ai frunzelor din codru, Copii ai mândrei bolți albastre, Sfințiți cu lacrimi și sudoare Țărâna plaiurilor noastre. GOGA, P. 10. DLRLC
    • format_quote Jalnic vîjîie prin noapte glasul codrilor de brad. COȘBUC, P. I 119. DLRLC
    • format_quote Iaca și codrul Grumăzeștilor, grija negustorilor și spaima ciocoilor. CREANGĂ, P. 119. DLRLC
    • format_quote La mijloc de codru des Toate păsările ies, Din huceag de aluniș, La voiosul luminiș. EMINESCU, O. I 215. DLRLC
    • 1.1. Voinic de codru = haiduc. DLRLC
      sinonime: haiduc
    • 1.2. Codrul Vlăsiei = numele unei păduri vestite odinioară ca adăpost al hoților. DLRLC
      • 1.2.1. figurat Țară, oraș, administrație în care nu există control, în care se fură banul public. DLRLC
    • chat_bubble Hoț de codru = hoț care se ascundea odinioară în păduri și ataca pe călători. DLRLC
      • chat_bubble (Astăzi) cel care fură cu îndrăzneală din avutul (public) pe care îl mânuiește. DLRLC
    • chat_bubble A lua drumul codrului = a deveni haiduc. NODEX
      • format_quote Rămîi, brazdă, după plug, Că eu de astăzi mă duc Și mă bag în codrii verzi, De astăzi nu mă mai vezi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 285. DLRLC
      • diferențiere (În poezia populară de haiducie) A se duce (sau a se băga, a trage etc.) în (sau la) codru = a se apuca de haiducie. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Ca în codru = fără să-i pese de nimeni și de nimic; foarte tare. DEX '09
      sinonime: nestingherit
      • chat_bubble Fură ca în codru, se zice despre cel care fură fără rușine din bunurile care i s-au încredințat spre mânuire. DLRLC
      • chat_bubble A țipa ca în codru = a vorbi foarte tare, ignorând mediul în care se află. NODEX
  • 2. Bucată mare de pâine, de mămăligă etc. DEX '09 DLRLC NODEX
    diminutive: codruleț
    • format_quote Să-ți fac un puișor de mămăligă, să mănânci cu vrun codru dă dovleac. STĂNOIU, C. I. 30. DLRLC
    • format_quote Înfulicasem când unul, cînd altul, din codrul de pîine. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 257. DLRLC
    • format_quote Cînta, jucîndu-și ursul, pe codri [de pîine] și pe bani, Bătrîn dănțuitorul, bătrîn și cântărețul. DEMETRESCU, O. 66. DLRLC
    • format_quote Cel mai mic nu se amăgi de frumosul miros al bucatelor, ci scoase din sîn codrul de mămăligă și-l mîncă pînă la cea din urmă îmbucătură. POPESCU, B. II 55. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.