opțiuni
  • info

22 de definiții pentru șugubăț

din care

Explicative DEX

ȘUGUBĂȚ, -EAȚĂ, șugubeți, -e, adj. 1. Glumeț, hazliu; poznaș. 2. (Înv.) Primejdios; înșelător, amăgitor. [Var.: șugubeț, -eață adj.] – Din sl. dušegubĭcĭ.

șugubăț, ~eață...

ȘUGUBĂȚ, -EAȚĂ, șugubeți, -e, adj. 1. Glumeț, hazliu; poznaș. 2. (Înv.) Primejdios; înșelător, amăgitor. [Var.: șugubeț, -eață adj.] – Din sl. dušegubĩcĩ.

ȘUGUBĂȚ, -AȚĂ, $...

@ȘUGUBĂȚ ~eață (~'...

șugubăț a. Mold. @...

șugubăț, -eáță ad...

ȘUGUBEȚ, -EAȚĂ adj. v. șugubăț.

ȘUGUBEȚ, -EAȚĂ adj. v. șugubăț.

șigubăț, ~eață...

șugobăț, ~eață...

șugubeț, ~eață...

ȘUGUBEȚ, -EAȚĂ #...

șigubăț, V. @șugu...

Ortografice DOOM

șugubăț adj. #m...

șugubăț adj. #m...

șugubăț adj. m., p...

Etimologice

șugubăț (-eață),...

Sinonime

ȘUGUBĂȚ adj. v. $g...

ȘUGUBĂȚ s., adj. v...

șugubăț adj. #v...

șugubăț s., #ad...

Regionalisme / arhaisme

ȘUGUBĂȚ adj. (Mo...

ȘIGUBĂȚ adj. #v....

Intrare: șugubăț
șugubăț1 (f. -eață) adjectiv
adjectiv (A26)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șugubăț
  • șugubățul
  • șugubățu‑
  • șugubeață
  • șugubeața
plural
  • șugubeți
  • șugubeții
  • șugubețe
  • șugubețele
genitiv-dativ singular
  • șugubăț
  • șugubățului
  • șugubețe
  • șugubeței
plural
  • șugubeți
  • șugubeților
  • șugubețe
  • șugubețelor
vocativ singular — —
plural — —
șugubăț2 (f. -ață) adjectiv
adjectiv (A26.1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șugubăț
  • șugubățul
  • șugubățu‑
  • șugubață
  • șugubața
plural
  • șugubeți
  • șugubeții
  • șugubețe
  • șugubețele
genitiv-dativ singular
  • șugubăț
  • șugubățului
  • șugubețe
  • șugubeței
plural
  • șugubeți
  • șugubeților
  • șugubețe
  • șugubețelor
vocativ singular — —
plural — —
șugobăț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șigubăț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șugubeț adjectiv
adjectiv (A18)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șugubeț
  • șugubețul
  • șugubețu‑
  • șugubeață
  • șugubeața
plural
  • șugubeți
  • șugubeții
  • șugubețe
  • șugubețele
genitiv-dativ singular
  • șugubeț
  • șugubețului
  • șugubețe
  • șugubeței
plural
  • șugubeți
  • șugubeților
  • șugubețe
  • șugubețelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șugubăț, șugubeațăadjectiv

  • 1. Glumeț, hazliu, poznaș, vesel. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: glumeț hazliu poznaș vesel
    • format_quote Oaspele cînta acum iar niște drăcii șugubețe. CAMIL PETRESCU, O. I 131. DLRLC
    • format_quote Nu-i mai încîntă decît mutra-i trecătoare de om șugubăț și felul lui de-a povesti. STĂNOIU, C. I. 113. DLRLC
    • format_quote Bată-te fericea și norocul să te bată! Șugubăț mai ești! MIRONESCU, S. A. 91. DLRLC
    • format_quote figurat Veverițele șugubețe, cu coada vîlvoi... sar zglobii pe crăcile copacilor. ODOBESCU, S. III 185. DLRLC
  • 2. învechit Amăgitor, primejdios, rău, înșelător. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: amăgitor primejdios rău înșelător
    • format_quote În călătoria ta... să te ferești de omul roș, iară mai ales de cel spîn – cît îi putea, să n-ai de-a face cu dînșii, căci sînt foarte șugubeți. CREANGĂ, P. 198. DLRLC
    • format_quote Locurile acestea sînt șugubețe; de unde știi cum vine întîmplarea, și, doamne ferește, să nu-ți cadă greu singur. CREANGĂ, P. 201. DLRLC
    • format_quote Nevoia e cea mai șugubață capcană. CONTEMPORANUL, VII 388. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.