8 definiții pentru îndârjire

Explicative DEX

ÎNDÂRJIRE s. f. Acțiunea de a (se) îndârji; înverșunare, întărâtare. – V. îndârji.

ÎNDÂRJIRE s. f. Acțiunea de a (se) îndârji; înverșunare, întărâtare. – V. îndârji.

îndârjire $sf...

ÎNDÎRJIRE s. f....

Ortografice DOOM

îndârjire s. #f...

îndârjire s. f....

îndârjire s. f., ...

Sinonime

ÎNDÂRJIRE s. 1....

ÎNDÎRJIRE s. @1...

Intrare: îndârjire
îndârjire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îndârjire
  • ‑ndârjire
  • îndârjirea
  • ‑ndârjirea
plural
  • îndârjiri
  • ‑ndârjiri
  • îndârjirile
  • ‑ndârjirile
genitiv-dativ singular
  • îndârjiri
  • ‑ndârjiri
  • îndârjirii
  • ‑ndârjirii
plural
  • îndârjiri
  • ‑ndârjiri
  • îndârjirilor
  • ‑ndârjirilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îndârjire, îndârjirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) îndârji. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote În inima Anei crescuse pe nesimțite o îndîrjire pe care nu și-ar fi bănuit-o. V. ROM. iulie 1953, 104. DLRLC
    • format_quote Dreptățile poporului să fie mai presus de îndîrjirea lor [a boierilor]. SADOVEANU, N. P. 50. DLRLC
    • format_quote Are o voce alterată, plină de-ndîrjire. SAHIA, N. 16. DLRLC
etimologie:
  • vezi îndârji DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.