12 definiții pentru încercui

din care

Explicative DEX

ÎNCERCUI, încercuiesc, vb. IV. Tranz. A strânge (ca) într-un cerc; a înconjura din toate părțile. ♦ A face, a trasa cercuri (în jurul a ceva). – În + cerc + suf. -ui.

ÎNCERCUI, încercuiesc, vb. IV. Tranz. A strânge (ca) într-un cerc; a înconjura din toate părțile. ♦ A face, a trasa cercuri (în jurul a ceva). – În + cerc + suf. -ui.

încercui vt [...

ÎNCERCUI, $încerc...

ÎNCERCUI vb. IV tr. A strînge ca într-un cerc; a înconjura din toate părțile; (fig.) a împresura. [Pron. -cu-i, p. i. -iesc. / < în- + cerc, cf. fr. encercler].

ÎNCERCUI $vb. #...

A ÎNCERCUI ~iesc...

*încercuĭésc v. tr...

Ortografice DOOM

încercui (a ~) #v...

încercui (a ~) ...

încercui vb., ind...

Sinonime

ÎNCERCUI vb. 1....

ÎNCERCUI vb. @1...

Intrare: încercui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • încercui
  • ‑ncercui
  • încercuire
  • ‑ncercuire
  • încercuit
  • ‑ncercuit
  • încercuitu‑
  • ‑ncercuitu‑
  • încercuind
  • ‑ncercuind
  • încercuindu‑
  • ‑ncercuindu‑
singular plural
  • încercuiește
  • ‑ncercuiește
  • încercuiți
  • ‑ncercuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încercuiesc
  • ‑ncercuiesc
(să)
  • încercuiesc
  • ‑ncercuiesc
  • încercuiam
  • ‑ncercuiam
  • încercuii
  • ‑ncercuii
  • încercuisem
  • ‑ncercuisem
a II-a (tu)
  • încercuiești
  • ‑ncercuiești
(să)
  • încercuiești
  • ‑ncercuiești
  • încercuiai
  • ‑ncercuiai
  • încercuiși
  • ‑ncercuiși
  • încercuiseși
  • ‑ncercuiseși
a III-a (el, ea)
  • încercuiește
  • ‑ncercuiește
(să)
  • încercuiască
  • ‑ncercuiască
  • încercuia
  • ‑ncercuia
  • încercui
  • ‑ncercui
  • încercuise
  • ‑ncercuise
plural I (noi)
  • încercuim
  • ‑ncercuim
(să)
  • încercuim
  • ‑ncercuim
  • încercuiam
  • ‑ncercuiam
  • încercuirăm
  • ‑ncercuirăm
  • încercuiserăm
  • ‑ncercuiserăm
  • încercuisem
  • ‑ncercuisem
a II-a (voi)
  • încercuiți
  • ‑ncercuiți
(să)
  • încercuiți
  • ‑ncercuiți
  • încercuiați
  • ‑ncercuiați
  • încercuirăți
  • ‑ncercuirăți
  • încercuiserăți
  • ‑ncercuiserăți
  • încercuiseți
  • ‑ncercuiseți
a III-a (ei, ele)
  • încercuiesc
  • ‑ncercuiesc
(să)
  • încercuiască
  • ‑ncercuiască
  • încercuiau
  • ‑ncercuiau
  • încercui
  • ‑ncercui
  • încercuiseră
  • ‑ncercuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

încercui, încercuiescverb

  • 1. A strânge (ca) într-un cerc; a înconjura din toate părțile. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote A încercui armata dușmană. DLRLC
    • format_quote Rămase mut, privind în lături, cu ochii încercuiți de lacrimi. MIRONESCU, S. A. 126. DLRLC
    • format_quote poetic Rotundul de lumină al lămpii peste foi Încercuiește alte visări și alte cînturi. DEȘLIU, G. 6. DLRLC
    • 1.1. figurat Împresura. DLRLC DN
      sinonime: împresura
    • 1.2. A face, a trasa cercuri (în jurul a ceva). DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.