13 definiții pentru înavuți

din care

Explicative DEX

ÎNAVUȚI, înavuțesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) îmbogăți (1). – În + avut (după îmbogăți).

ÎNAVUȚI, înavuțesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) îmbogăți (1). – În + avut (după îmbogăți).

înavuți vtr [...

ÎNAVUȚI, $înavuțe...

A ÎNAVUȚI ~esc $...

@A SE ÎNAVUȚI mă ~'...

înavuțì v. a (se) ...

înavuțésc v. tr. $...

Ortografice DOOM

înavuți (a ~) (#d...

!înavuți (a ~) ...

înavuți vb. (sil....

Sinonime

ÎNAVUȚI vb. 1. ...

ÎNAVUȚI vb. @1....

Antonime

A (se) înavuți ≠ a...

Intrare: înavuți
  • silabație: î-na-vu-ți, în-a-vu-ți info
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înavuți
  • ‑navuți
  • înavuțire
  • ‑navuțire
  • înavuțit
  • ‑navuțit
  • înavuțitu‑
  • ‑navuțitu‑
  • înavuțind
  • ‑navuțind
  • înavuțindu‑
  • ‑navuțindu‑
singular plural
  • înavuțește
  • ‑navuțește
  • înavuțiți
  • ‑navuțiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înavuțesc
  • ‑navuțesc
(să)
  • înavuțesc
  • ‑navuțesc
  • înavuțeam
  • ‑navuțeam
  • înavuții
  • ‑navuții
  • înavuțisem
  • ‑navuțisem
a II-a (tu)
  • înavuțești
  • ‑navuțești
(să)
  • înavuțești
  • ‑navuțești
  • înavuțeai
  • ‑navuțeai
  • înavuțiși
  • ‑navuțiși
  • înavuțiseși
  • ‑navuțiseși
a III-a (el, ea)
  • înavuțește
  • ‑navuțește
(să)
  • înavuțească
  • ‑navuțească
  • înavuțea
  • ‑navuțea
  • înavuți
  • ‑navuți
  • înavuțise
  • ‑navuțise
plural I (noi)
  • înavuțim
  • ‑navuțim
(să)
  • înavuțim
  • ‑navuțim
  • înavuțeam
  • ‑navuțeam
  • înavuțirăm
  • ‑navuțirăm
  • înavuțiserăm
  • ‑navuțiserăm
  • înavuțisem
  • ‑navuțisem
a II-a (voi)
  • înavuțiți
  • ‑navuțiți
(să)
  • înavuțiți
  • ‑navuțiți
  • înavuțeați
  • ‑navuțeați
  • înavuțirăți
  • ‑navuțirăți
  • înavuțiserăți
  • ‑navuțiserăți
  • înavuțiseți
  • ‑navuțiseți
a III-a (ei, ele)
  • înavuțesc
  • ‑navuțesc
(să)
  • înavuțească
  • ‑navuțească
  • înavuțeau
  • ‑navuțeau
  • înavuți
  • ‑navuți
  • înavuțiseră
  • ‑navuțiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înavuți, înavuțescverb

  • 1. A (se) îmbogăți (1.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Să ne dai tu nouă socoteală acum din ce te-ai înavuțit. V. ROM. noiembrie 1953, 117. DLRLC
    • format_quote De ce s-a lăsat omul de un meșteșug și s-a apucat de altul, cînd nici cu întîiul nu murea de foame și cînd nici cu al doilea nu putea să se înavuțească? PAS, Z. I 159. DLRLC
    • format_quote figurat A înavuțit istoria noastră cu un tezaur de documente. MACEDONSKI, O. IV 26. DLRLC
    • format_quote figurat Versurile și... proza cu care a înavuțit tînăra noastră literatură. CARAGIALE, O. III 14. DLRLC
etimologie:
  • În + avut (după îmbogăți). DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.