11 definiții pentru împrejurime
din care- explicative DEX (6)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (2)
Explicative DEX
ÎMPREJURIME, împrejurimi, s. f. Locul sau ținutul dimprejur; preajmă, vecinătate, împrejmuire (3). – Împrejur + suf. -ime.
ÎMPREJURIME, împrejurimi, s. f. Locul sau ținutul dimprejur; preajmă, vecinătate, împrejmuire (3). – Împrejur + suf. -ime.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
împrejurime $#s...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPREJURIME, $împ...
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMPREJURIME ~i $f...
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
împrejurime f. @1....
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împrejuríme f. Loc...
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
împrejurime s. ...
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
împrejurime s. ...
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
împrejurime #s. f...
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
împrejurime s. f....
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
ÎMPREJURIME s. v....
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎMPREJURIME s. v....
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎMPREJURIME s. ...
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: împrejurime
împrejurime substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
împrejurime, împrejurimisubstantiv feminin
- sinonime: preajmă vecinătate împrejmuire
- Mai bine d. Zaharia Duhu al tău ne-ar oferi într-o duminică automobilul să vizităm împrejurimile. C. PETRESCU, A. 314. DLRLC
- Cînd mă deșteptai și mi-aruncai privirile peste împrejurimi, firea întreagă mi se păru ca răsărită atunci, pentru întîiași dată, din sînul adînc al apelor. HOGAȘ, M. N. 179. DLRLC
- Orașul și împrejurimile erau luminate de mii de focuri. NEGRUZZI, S. I 107. DLRLC
-
etimologie:
- Împrejur + -ime. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.