19 definiții pentru îmbucat
din care- explicative DEX (10)
- ortografice DOOM (2)
- etimologice (1)
- sinonime (3)
- regionalisme (3)
Explicative DEX
$îmbucat1 sn...
îmbucat2, ~ă...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMBUCA, îmbuc, vb. I. 1. Tranz. A mânca (în grabă, ce se nimerește); a înghiți ceva dintr-o dată. 2. Refl. (Despre piese tehnice) A intra cu un capăt în altă piesă pentru a forma împreună un ansamblu; a se împreuna, a se uni. – Lat. *imbuccare (< bucca „gură”).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îmbuca [At: ...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMBUCA, îmbuc, vb. I. 1. Tranz. A vârî în gură ceva de mâncare; a mânca (în pripă, ce se nimerește); a înghiți ceva dintr-o dată. 2. Refl. (Despre piese) A intra cu un capăt în altă piesă; a se împreuna, a se uni. – Lat. *imbuccare (< bucca „gură”).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎMBUCA, îmbuc,...
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A ÎMBUCA îmbuc $...
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE ÎMBUCA $pers...
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
îmbucà v. 1. a p...
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îmbúc, a -á v. t...
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
îmbuca (a ~) #v...
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
îmbuca vb., ind. ...
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Etimologice
@îmbuca (îmbuc, îm...
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
ÎMBUCA vb. a îmbi...
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎMBUCA vb. v. $gu...
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
îmbuca vb. v....
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
îmbucát, $-ă, îmbu...
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
îmbuca, îmbuc, ...
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
îmbuca, îmbuc, vb. tranz. – 1. A gusta din mâncare. 2. A înfuleca. – Lat. *imbuccare (DER).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
îmbuca, îmbucverb
- 1. A mânca (în grabă, ce se nimerește); a înghiți ceva dintr-o dată. DEX '09 DLRLC
- Dă-i ceva să-mbuce dumnealui, că vine de departe. DUMITRIU, B. F. 18. DLRLC
- Se așeză să îmbuce din merindea ce și-o adusese. REBREANU, I. 93. DLRLC
- Se întoarse pe la prînz și după ce îmbucă ceva și văzu ce-i pe-acasă, luă săculețul și porni la hambare. DUNĂREANU, CH. 72. DLRLC
- Să-mbucați ceva la noi și apoi vă-ți tot duce. SANDU-ALDEA, U. P. 43. DLRLC
- După ce îmbucă ce bruma se găsi, își luă ziua bună și plecă. POPESCU, B. IV 108. DLRLC
- Șed minerii la popas Pe sub cetina de brazi Și îmbucă de amiaz. DEȘLIU, M. 46. DLRLC
- Unii se mai repezeau pe-acasă, să-și mai vază de vite ori să mai îmbuce, dar se întorceau curînd, parcă le-ar fi fost frică să nu se întîmple ceva în lipsa lor. REBREANU, R. II 17. DLRLC
- Nu află alt adăpost spre a îmbuca sau a dormi ziua. ODOBESCU, S. III 17. DLRLC
- Unde deschise o gură, de să mă îmbuce. ISPIRESCU, L. 14. DLRLC
- O zmeoaică-l îmbuca. TEODORESCU, P. P. 441. DLRLC
- 1.1. A băga mâncare în gură. DLRLC
- Bătut de gînduri, îmbuca rar. POPOVICI-BĂNĂȚEANU, V. M. 34. DLRLC
-
-
- 2. (Cu privire la instrumente de suflat) A duce la gură, a vârî capătul în gură. DLRLC
- Corniștii din fruntea companiilor își îmbucau instrumentele cu încrețiri de bărbii albăstrite de perdaful bricelor. MACEDONSKI, O. III 26. DLRLC
- Unchiașul, obosit, nu se sfii a îmbuca bărbătește trîmbița vînătorească. ODOBESCU, S. III 95. DLRLC
-
- 3. (Despre piese tehnice) A intra cu un capăt în altă piesă pentru a forma împreună un ansamblu; a se împreuna, a se uni. DEX '09 DLRLC
- Aici nu se bătuse un nit cum trebuia, aici nu se îmbucase bine o bucșă. PAS, L. I 72. DLRLC
- Niște bolte ogivale ce se îmbucau între ele. ODOBESCU, S. I 442. DLRLC
- Cîrdurile se amestecară, se îmbucară într-un stol de capete și începură să fugă, înghesuindu-se una într-alta. PREDA, Î. 144. DLRLC
-
etimologie:
- *imbuccare (din bucea „gură”). DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.