9 definiții pentru zdrențuit
Explicative DEX
ZDRENȚUIT, -Ă, zdrențuiți, -te, adj. 1. (Despre îmbrăcăminte) Prefăcut în zdrențe; rupt, sfâșiat. 2. (Despre oameni) îmbrăcat în zdrențe; zdrențăros. – V. zdrențui.
ZDRENȚUIT, -Ă, zdrențuiți, -te, adj. 1. (Despre îmbrăcăminte) Prefăcut în zdrențe; rupt, sfâșiat. 2. (Despre oameni) îmbrăcat în zdrențe; zdrențăros. – V. zdrențui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
$zdrențuit, ~ă #s...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zdrențuit, -ă $ad...
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
ZDRENȚUIT, -Ă, $z...
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZDRENȚUIT, -Ă, $z...
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
trențuit, ~ă $#...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
$zdrănțuit, ~ă #a...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
@STEAGUL SDRENȚUIT, ...
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Sinonime
ZDRENȚUIT adj. @1...
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ZDRENȚUIT adj. ...
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de cata
- acțiuni
Intrare: zdrențuit
zdrențuit adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
zdrănțuit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
zdrențuit, zdrențuităadjectiv
- sinonime: rupt sfâșiat zdrențăros
- Treceau acum, pe drumul din pădure, patru care încărcate cu lemne, însoțite de vreo douăzeci de săteni, în cămăși murdare, zdrențuite, cu topoarele pe umăr. CAMIL PETRESCU, O. I 310. DLRLC
- Abia privi cu coada ochiului rochia zdrențuită a mame-si, spînzurată într-un cui după ușă. ARDELEANU, D. 69. DLRLC
- Săracul, umilit și strîns la piept, de sta să-i crape sucmanul cel zdrențuit de pe dînsul. ISPIRESCU, L. 177. DLRLC
- Soseau de la munți, pe vînturile înălțimilor, nouri zdrențuiți. SADOVEANU, O. VII 171. DLRLC
- Peste dealuri zgribulite, Peste țarini zdrențuite, A venit așa, deodată, Toamna cea întunecată. TOPÎRCEANU, P. 157. DLRLC
-
- sinonime: zdrențăros
- Aduse invalizi și țărani zdrențuiți. PAS, Z. IV 158. DLRLC
- Cea grupă zdrențuită în cale-i o salută. EMINESCU, O. I 61. DLRLC
-
etimologie:
- zdrențui DEX '09 DEX '98 DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.