18 definiții pentru vestigiu
din care- explicative DEX (11)
- ortografice DOOM (5)
- sinonime (2)
Explicative DEX
VESTIGIU, vestigii, s. n. Urmă din trecut; rămășiță a ceva vechi, dispărut de mult (și care prezintă o importanță documentară, culturală etc.). – Din fr. vestige, lat. vestigium.
vestigiu sn ...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vestigiu $s.n. (d...
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VESTIGIU, vestigii, s. n. (Livr.) Urmă din trecut; rămășiță a ceva vechi, dispărut de mult (și care prezintă o importanță documentară, culturală etc.). – Din fr. vestige, lat. vestigium.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
VESTIGIU, $vestig...
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VESTIGIU s.n. Urmă, rămășiță a ceva dispărut demult. [Pron. -giu. / cf. fr. vestige, lat. vestigium].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
VESTIGIU $s. n....
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
VESTIGIU ~i n. ...
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
vestigiu n. urmă....
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*vestígiŭ n. (lat....
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
vestij sn #vz...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
vestigiu s. #n....
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
vestigiu [giu #...
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
vestigiu s. n. [$...
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
vestigiu...
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
vestigiu, -gii.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Sinonime
VESTIGIU s. 1. ...
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
VESTIGIU s. @1....
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- pronunție: vestigĭu
| substantiv neutru (N54) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
vestigiu, vestigiisubstantiv neutru
- 1. Urmă din trecut; rămășiță a ceva vechi, dispărut de mult (și care prezintă o importanță documentară, culturală etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN NODEXsinonime: relicvă
- Îmbrăcămintea lui roasă, cu manșete albe rotunde... avea oarecare vestigii de eleganță de mult demodată. CAMIL PETRESCU, N. 34. DLRLC
- O vreme, vestigiile furtunii se mai zăresc deasupra înaltului podiș. BOGZA, C. O. 65. DLRLC
-
etimologie:
- vestige DEX '09 DEX '98 DN
- vestigium DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.