opțiuni
  • info

11 definiții pentru veric

din care

Explicative DEX

VERIC, verici, s. m. (Pop. și fam.; ca termen de adresare) Diminutiv al lui văr. – Văr + suf. -ic.

VERIC, verici, s. m. (Pop. și fam.; ca termen de adresare) Diminutiv al lui văr. – Văr + suf. -ic.

veric sm [#A...

veric $s.m. (pop....

VERIC, verici, ...

veríc, -ă s. (dim....

vărinc sm #vz...

vărinc s.m. v. ...

Ortografice DOOM

veric (pop., #f...

veric (pop., #f...

veric s. m., pl. ...

Sinonime

VERIC s. v. $văr,...

veric s. v. V...

Intrare: veric
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • veric
  • vericul
  • vericu‑
plural
  • verici
  • vericii
genitiv-dativ singular
  • veric
  • vericului
plural
  • verici
  • vericilor
vocativ singular
  • vericule
  • verice
plural
  • vericilor
vărinc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

veric, vericisubstantiv masculin

  • 1. popular familiar (Ca termen de adresare) Diminutiv al lui văr. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: verișor
    • format_quote Eu sînt de părere, vericilor... să o luăm mai bine din loc, care pe unde poate. PAS, L. I 18. DLRLC
    • format_quote Crezi tu, măi vericule, că nu m-a usturat la ficați? G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 243. DLRLC
    • format_quote Se întoarse, cînd ce să vezi? Unde venea, măre vericule, asupra lui năbădăioasa de scorpie. ISPIRESCU, L. 138. DLRLC
etimologie:
  • Văr + -ic. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.