opțiuni
  • info

28 de definiții pentru urzi

din care

Explicative DEX

URZI, urzesc, vb. IV. Tranz. 1. A pregăti, a întinde, a așeza urzeala (1) în războiul de țesut pentru a începe țesutul. 2. Fig. A fonda, a întemeia; a clădi; a concepe, a alcătui. ♦ Intranz. (Reg.) A lua ființă, a se forma, a se înfiripa. ♦ A născoci, a scorni, a inventa. 3. Fig. A pune la cale o acțiune (reprobabilă); a unelti, a complota. – Lat. ordire (= ordiri).

urzi1 [#At:...

URZI (urzesc, $...

URZI, urzesc, vb. IV. Tranz. 1. A pregăti, a întinde, a așeza urzeala (1) în războiul de țesut pentru a începe țesutul. 2. Fig. A funda, a întemeia; a clădi; a concepe, a alcătui. ♦ Intranz. (Reg.) A lua ființă, a se forma, a se înfiripa. ♦ A născoci, a scorni, a inventa. 3. Fig. A pune la cale o acțiune (reprobabilă); a unelti, a complota. – Lat. ordire (= ordiri).

URZI, urzesc, #...

A URZI ~esc $tra...

@A SE URZI se ~eșt...

urzì v. 1. a așe...

urzì v. a decide s...

ordi2 v vz... corectat(ă)

orzi v vz... corectat(ă)

urdi2 v ...

ursi2 v ...

urzesc, ~ească...

URDI (-desc) $#...

URSI (-sesc) $#...

URZIT I. adj....

urzésc v. tr. (lat...

Ortografice DOOM

urzi (a ~) vb.,...

urzi (a ~) #vb....

urzi vb., ind. pr...

urzesc, -zească 3 conj.

Etimologice

@urzi (-zesc, -it...

Sinonime

URZI vb. v. $afla...

urzi vb. v. A...

Regionalisme / arhaisme

urzí, urzesc, v....

urzi, urzesc, v...

urzi, urzesc, vb. tranz. – A așeza urzeala: „D-ai ști țese și urzî / Cum te știi la joc suci...” (Memoria 2001, 100). „Țeserea pânzei, în societățile arhaice și tradiționale e o îndeletnicire rituală cu semnificații cosmogonice și cu implicații asupra destinului oamenilor și plantelor. Pe lângă motivații de ordin social, încredințarea artei torsului și țesutului aproape exclusiv femeilor avea și o întemeire mitico-simbolică, bazată pe analogia cu nașterea, procreația, zămislirea formelor noi de viață. (...) Cuvintele din grupul lexical <a începe, a inaugura> (cf. lat. ordior, exordium, primordia, românescul a urzi) au, la origine, numele operației de așezare a firelor urzelii pentru a începe o nouă țesătură” (Evseev 2001: 200). – Lat. ordire „a începe; a țese, a toarce” (Densusianu, Pușcariu), cf. it. ordire.

Intrare: urzi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • urzi
  • urzire
  • urzit
  • urzitu‑
  • urzind
  • urzindu‑
 singular plural
  • urzește
  • urziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • urzesc
 (să)
  • urzesc
  • urzeam
  • urzii
  • urzisem
a II-a (tu)
  • urzești
 (să)
  • urzești
  • urzeai
  • urziși
  • urziseși
a III-a (el, ea)
  • urzește
 (să)
  • urzească
  • urzea
  • urzi
  • urzise
plural I (noi)
  • urzim
 (să)
  • urzim
  • urzeam
  • urzirăm
  • urziserăm
  • urzisem
a II-a (voi)
  • urziți
 (să)
  • urziți
  • urzeați
  • urzirăți
  • urziserăți
  • urziseți
a III-a (ei, ele)
  • urzesc
 (să)
  • urzească
  • urzeau
  • urziră
  • urziseră
ordi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
orzi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

urzi, urzescverb

  • 1. A pregăti, a întinde, a așeza urzeala (1.) în războiul de țesut pentru a începe țesutul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Îi dete o chită de cînepă și-i spuse că pînă în seară s-o toarcă... s-o urzească, s-o țeasă. MARIAN, O. II 184. DLRLC
    • format_quote Nevastă-sa era în vecini... urzea pînză. RETEGANUL, P. II 55. DLRLC
    • format_quote figurat Lîngă lac, pe care norii Au urzit o umbră fină... Stă copila lin plecată, Trandafiri aruncă roșii Peste unda fermecată. EMINESCU, O. I 72. DLRLC
    • format_quote prin analogie Sus, paingul pe un frasin, urzind pînza-i diafană, Cu-al său fir de-argint subțire face-o punte-aeriană. ALECSANDRI, P. A. 122. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv Vîrtelnița se mișcă alene scîrțîind îndelungat și lasă firul a se dezvăli. Așa se urzește pînza. SLAVICI, N. I 33. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv Bumbacul de pe mosoare se urzește, adecă se întinde pre furci. I. IONESCU, M. 689. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv figurat Prin pînza tăcerii ce se urzea, străpunse deodată un oftat prelung ca o chemare. REBREANU, P. S. 26. DLRLC
    • format_quote intranzitiv Am un cocoș: cu ciocul urzește, cu coada împletește (Acul). GOROVEI, C. 4. DLRLC
    • format_quote [Eminescu] umbla mult pe străzi și prin Cișmigiu, fredonînd și pierdut în gînduri, fiindcă își urzea atunci cea mai mare parte din temele poetice de mai tîrziu. CĂLINESCU, E. 153. DLRLC
    • format_quote Capul în care altădată Urzise-atîtea gînduri o minte frămîntată... din umeri fu desprins! EFTIMIU, Î. 146. DLRLC
    • format_quote În precuvîntarea sa el arată că ar fi dorit să urzească o istorie completă. BĂLCESCU, O. I 184. DLRLC
    • format_quote Îndată apoi, împrumutînd bani pe muncă, și-a urzit casă în care să-și petreacă o viață tihnită. SADOVEANU, M. C. 70. DLRLC
    • format_quote Alexandru cel Bun urzi episcopiile de Roman și de Rădăuți. NEGRUZZI, S. I 240. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv De pe loc se văzu-n lume, urzindu-se colibi, sate. CONACHI, P. 299. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv figurat A romînilor mărire Azi în lume se urzește. ALECSANDRI, P. II 139. DLRLC
    • 2.1. intranzitiv regional A lua ființă, a se forma, a se înfiripa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cînd grăunțele încep să se ivească pe ciocan, se zice că porumbul urzește. PAMFILE, A. R. 89. DLRLC
      • format_quote reflexiv figurat Gîndul... îl încînta ca o idilă dulce ce se urzea sub ochii lui. VLAHUȚĂ, O. A. III 49. DLRLC
    • 2.2. Inventa, născoci, scorni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: inventa născoci scorni
      • format_quote Povestea o întîmplare pe care atunci, în clipa aceea, o urzea în minte. VLAHUȚĂ, O. A. III 57. DLRLC
  • 3. figurat A pune la cale o acțiune (reprobabilă). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: complota unelti
    • format_quote Ieri aruncă în temniță pe Laurentius, pe temei că urzea cu Arbore năvălirea lui Petru. DELAVRANCEA, O. II 146. DLRLC
    • format_quote Urzește ea o crudă răzbunare în contra nenorociților fii ai nesocotitei Niobe? ODOBESCU, S. III 55. DLRLC
    • format_quote Ce face? ce urzește vrăjmașul? ALECSANDRI, T. II 158. DLRLC
    • format_quote De multe ori, subt adăpostul zidurilor acestora, urzeau comploturi. NEGRUZZI, S. I 142. DLRLC
  • 4. figurat rar Ursi. DLRLC
    sinonime: ursi
    • format_quote Cîntă ursitorile cînd urzesc binele oamenilor. EMINESCU, N. 29. DLRLC
    • format_quote Ce soartă ne-mpăcată urzește pentru tine Rușinea-n loc de fală și rău-n loc de bine? ALECSANDRI, P. III 476. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.