17 definiții pentru uricar (persoană)

din care

Explicative DEX

URICAR, uricari, s. m., uricare, s. n. 1. S. m. Persoană însărcinată să redacteze urice2 (2) în cancelariile domnești; logofăt, pisar. 2. S. n. Colecție de documente vechi. – Uric2 + suf. -ar.

uricar [At: ...

URICAR sm....

URICAR, uricari, s. m. 1. Persoană însărcinată să redacteze urice (2) în cancelariile domnești; logofăt, pisar. 2. Colecție de documente vechi. – Uric2 + suf. -ar.[1]

  1. Lipsește precizarea s. n. pentru (2). — gall

URICAR, $uricari,...

URICAR2 ~i m. ...

uricar m. scriitor...

uricár m. (d. $uri...

Axente (Uricarul) ...

Ortografice DOOM

uricar1 (carte) ...

uricar2 (persoan...

uricar1 (persoan...

uricar (persoană)...

Enciclopedice

AXINTE URICARIUL (...

Sinonime

URICAR s. v. $dia...

URICAR s. $(#IS...

Regionalisme / arhaisme

URICAR s.m. (Mol...

Intrare: uricar (persoană)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uricar
  • uricarul
  • uricaru‑
plural
  • uricari
  • uricarii
genitiv-dativ singular
  • uricar
  • uricarului
plural
  • uricari
  • uricarilor
vocativ singular
  • uricarule
  • uricare
plural
  • uricarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

uricar, uricarisubstantiv masculin

  • 1. Persoană însărcinată să redacteze urice (2.) în cancelariile domnești. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Uricarul... își subsemna numele undeva în coadă. HASDEU, I. V. 31. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.