opțiuni
  • info

13 definiții pentru urgisit

din care

Explicative DEX

URGISIT, -Ă, urgisiți, -te, adj. 1. (Pop.) Care are de îndurat mari neplăceri, necazuri, persecuții. ♦ (Despre obiecte) Aruncat, părăsit, desconsiderat. 2. (înv.; adesea substantivat) Nesuferit, rău, afurisit. ♦ Blestemat; necurat. – V. urgisi.

urgisit1, ~ă...

urgisit2 $#s...

URGISIT adj. ...

URGISIT, -Ă, urgisiți, -te, adj. 1. (Pop.) Care are de îndurat mari neplăceri, necazuri, persecuții. ♦ (Despre obiecte) Aruncat, părăsit, desconsiderat. 2. (Înv.; adesea substantival) Nesuferit, rău, afurisit. ♦ Blestemat; necurat. – V. urgisi.

URGISIT, -Ă, $urg...

@URGISIT ~tă (~ți, ...

urgesit, ~ă $#a...

urghisit, ~ă $#...

urgisită sf...

Sinonime

URGISIT adj., s. ...

URGISIT adj., s. ...

URGISIT adj., #...

urgisit adj., #...

Intrare: urgisit
urgisit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • urgisit
  • urgisitul
  • urgisitu‑
  • urgisită
  • urgisita
plural
  • urgisiți
  • urgisiții
  • urgisite
  • urgisitele
genitiv-dativ singular
  • urgisit
  • urgisitului
  • urgisite
  • urgisitei
plural
  • urgisiți
  • urgisiților
  • urgisite
  • urgisitelor
vocativ singular — —
plural — —
urgesit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
urgisită
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
urghisit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

urgisit, urgisităadjectiv

  • 1. popular Care are de îndurat mari neplăceri, necazuri, persecuții. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: năpăstuit persecutat
    • format_quote Se credea pe drept, condamnată, urgisită pentru toată viața. BART, E. 258. DLRLC
    • format_quote Urgisita și zbuciumata lui soție scoase acum pe tipsie și cloșca cu puii de aur. CREANGĂ, P. 99. DLRLC
    • format_quote (și) substantivat Nu puteau ca să prevadă c-am să fiu un urgisit. MACEDONSKI, O. I 72. DLRLC
    • 1.1. Despre obiecte: aruncat, desconsiderat, năpustit, părăsit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: aruncat desconsiderat năpustit părăsit
      • format_quote [Sărăcia] găsise un tron vechi, urgisit într-un colț. ISPIRESCU, L. 205. DLRLC
      • format_quote Luînd istoria romînilor de Petru Maior, ajutat de abecedarul urgisit, în puține ceasuri am învățat a ceti. NEGRUZZI, S. I 11. DLRLC
  • 2. învechit adesea substantivat Afurisit, nesuferit, rău. DEX '09 DLRLC
    sinonime: afurisit nesuferit rău
    • format_quote Noi, pe mări robite Urgisiților Ahei, Noi ne ducem risipite Prin pămînturi fără zei! COȘBUC, P. II 11. DLRLC
    • format_quote Urîtul cel urgisit, care usucă și topește, mereu și necurmat în inima copilei se prefira. ODOBESCU, S. III 204. DLRLC
    • 2.1. Blestemat, necurat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: blestemat necurat
      • format_quote Feciorul de împărat făcu ochii roată d-asupra văii urgisite. ODOBESCU, S. III 187. DLRLC
      • format_quote Păstorul plin de groază rămînea încremenit; Nu putea ști cine rîde, căci el nu vedea nimică Din acele drăcii multe, ci fugea cu mare frică De acel loc urgisit. NEGRUZZI, S. II 87. DLRLC
      • format_quote (și) substantivat Urgisita de zmeoaică unde venea, măre, venea, turbată de mînie. ISPIRESCU, L. 318. DLRLC
etimologie:
  • vezi urgisi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.