9 definiții pentru tăgăduire

Explicative DEX

TĂGĂDUIRE, tăgăduiri, s. f. Acțiunea de a tăgădui și rezultatul ei; tăgăduială. – V. tăgădui.

tăgăduire $sf...

TĂGĂDUIRE, tăgăduiri, s. f. Acțiunea de a tăgădui și rezultatul ei; tăgăduială. – V. tăgădui.

TĂGĂDUIRE, $tăgăd...

TĂGĂDUIRE, $tăgăd...

Ortografice DOOM

tăgăduire s. #f...

tăgăduire s. f....

tăgăduire s. f., ...

Sinonime

TĂGĂDUIRE s. v. $...

TĂGĂDUIRE s. co...

Intrare: tăgăduire
tăgăduire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tăgăduire
  • tăgăduirea
plural
  • tăgăduiri
  • tăgăduirile
genitiv-dativ singular
  • tăgăduiri
  • tăgăduirii
plural
  • tăgăduiri
  • tăgăduirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tăgăduire, tăgăduirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a tăgădui și rezultatul ei. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Că ne iubește... faptele lui dovidesc, cari n-au tăgăduire. DRĂGHICI, R. 117. DLRLC
etimologie:
  • vezi tăgădui DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.