opțiuni
  • info

18 definiții pentru tăbăci

din care

Explicative DEX

TĂBĂCI, tăbăcesc, vb. IV. Tranz. A prelucra pielea brută cu ajutorul tananților, transformând-o într-un produs care nu putrezește, moale, suplu, impermeabil, elastic și rezistent; a argăsi. ♦ Fig. A bate foarte tare pe cineva. – Din tabac2.

tăbăci1 $#vt...

tăbăci2 $#vi...

TĂBĂCI, tăbăcesc, vb. IV. Tranz. A prelucra pielea brută cu ajutorul tananților, transformând-o într-un produs care nu putrezește, moale, suplu, impermeabil, elastic și rezistent; a argăsi. ♦ Fig. (Glumeț) A snopi în bătăi. – Din tabac2.

TĂBĂCI, $tăbăcesc...

TĂBĂCI, $tăbăcesc...

A TĂBĂCI ~esc $t...

tăbăcì v. 1. a p...

tăbăcésc v. tr. (d...

Ortografice DOOM

tăbăci (a ~) #vb....

tăbăci (a ~) #v...

tăbăci vb., ind. ...

tăbăci (conj. $t...

tăbăcesc, -ceam 1 imp.

Argou

a-i tăbăci $(cuiva...

Sinonime

TĂBĂCI vb. a argă...

TĂBĂCI vb. v. $pi...

TĂBĂCI vb. a ar...

tăbăci vb. v....

Intrare: tăbăci
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tăbăci
  • tăbăcire
  • tăbăcit
  • tăbăcitu‑
  • tăbăcind
  • tăbăcindu‑
 singular plural
  • tăbăcește
  • tăbăciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tăbăcesc
 (să)
  • tăbăcesc
  • tăbăceam
  • tăbăcii
  • tăbăcisem
a II-a (tu)
  • tăbăcești
 (să)
  • tăbăcești
  • tăbăceai
  • tăbăciși
  • tăbăciseși
a III-a (el, ea)
  • tăbăcește
 (să)
  • tăbăcească
  • tăbăcea
  • tăbăci
  • tăbăcise
plural I (noi)
  • tăbăcim
 (să)
  • tăbăcim
  • tăbăceam
  • tăbăcirăm
  • tăbăciserăm
  • tăbăcisem
a II-a (voi)
  • tăbăciți
 (să)
  • tăbăciți
  • tăbăceați
  • tăbăcirăți
  • tăbăciserăți
  • tăbăciseți
a III-a (ei, ele)
  • tăbăcesc
 (să)
  • tăbăcească
  • tăbăceau
  • tăbăciră
  • tăbăciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tăbăci, tăbăcescverb

  • 1. A prelucra pielea brută cu ajutorul tananților, transformând-o într-un produs care nu putrezește, moale, suplu, impermeabil, elastic și rezistent. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: argăsi cruși dubi
    • format_quote Meșteșugarii... tăbăcesc piei de vite mari pentru opinci. PAMFILE-LUPESCU, CROM. 204. DLRLC
    • format_quote figurat Un negustor, pe care-l tăbăciseră agoniseala și vîntul mării. GALACTION, O. I 77. DLRLC
    • format_quote figurat Ce n-am pus, domnule? Ce să-ți mai spui? Ce n-am pus? Mi-am tăbăcit gingiile. CARAGIALE, O. I 187. DLRLC
    • 1.1. figurat A bate foarte tare pe cineva. DEX '09 DLRLC
      sinonime: bate snopi
      • format_quote Jupîn Moțatu spusese calfelor să mă tăbăcească bine, fără să mă omoare însă. STANCU, D. 341. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.