13 definiții pentru turmă

din care

Explicative DEX

TURMĂ, turme, s. f. 1. Grup (mai mare) de oi sau, p. ext., de alte animale domestice sau sălbatice, care trăiesc împreună. 2. (Depr.) Mulțime, grup (mare) de oameni (în dezordine). 3. (În limbajul bisericesc) Mulțimea credincioșilor. – Lat. turma.

TURMĂ, turme, s. f. 1. Grup (mai mare) de oi sau, p. ext., de alte animale domestice sau sălbatice, care trăiesc împreună. 2. (Depr.) Mulțime, grup (mare) de oameni (în dezordine). 3. (În limbajul bisericesc) Mulțimea credincioșilor. – Lat. turma.

turmă sf [#...

TURMĂ, turme, #...

TURMĂ ~e f. 1) ...

turmă f. 1. mulț...

túrmă f., pl. e ...

Ortografice DOOM

turmă s. f., ...

turmă s. f., #g...

turmă s. f., g.-d...

Etimologice

turmă (-me), #s. ...

Argou

@a merge ca / cu tur...

Sinonime

TURMĂ s. v. $cire...

TURMĂ s. ciread...

Intrare: turmă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • turmă
  • turma
plural
  • turme
  • turmele
genitiv-dativ singular
  • turme
  • turmei
plural
  • turme
  • turmelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

turmă, turmesubstantiv feminin

  • 1. Grup (mai mare) de oi sau, prin extensiune, de alte animale domestice sau sălbatice, care trăiesc împreună. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cireadă cârd diminutive: turmuliță
    • format_quote Am de furcă c-o turmă de mistreți. Cumplite sălbătăciuni! SADOVEANU, O. I 43. DLRLC
    • format_quote Turmele s-aud mugind, Și flăcăii vin pe luncă Hăulind. COȘBUC, P. I 47. DLRLC
    • format_quote Turme de vite se scoboară la adăpat. VLAHUȚĂ, R. P. 10. DLRLC
    • chat_bubble Cum e păstorul, așa și turma = cum sunt conducătorii, așa și subalternii. DLRLC
    • chat_bubble O turmă și un păstor, exprimă ideea de unire, sub o singură conducere. DLRLC
  • 2. depreciativ Mulțime, grup (mare) de oameni (în dezordine). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Are o pornire de milă adîncă pentru turma celor obijduiți, batjocoriți și flămînzi. SADOVEANU, O. VI 419. DLRLC
    • format_quote În calea lor au întîlnit turme întregi de suflete. GANE, N. III 20. DLRLC
    • format_quote Boierii și-au venit în cunoștință; au văzut că turma nu poale fi fără păstor. NEGRUZZI, S. I 149. DLRLC
    • format_quote metaforic A plecat băiatul cu fluierul. Cîntînd a plecat. După el, turmă, noi. STANCU, D. 170. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială În turmă = cu grămada, în grămadă. DLRLC
      • format_quote Sufocați de-atîta mers în turmă Noi ne mișcăm împinși din urmă. CAMIL PETRESCU, V. 17. DLRLC
      • format_quote Rămase în urmă o companie înșirată în turmă. C. PETRESCU, Î. I 133. DLRLC
  • 3. (În limbajul bisericesc) Mulțimea credincioșilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.