opțiuni
  • info

15 definiții pentru tulburător

din care

Explicative DEX

TULBURĂTOR, -OARE, tulburători, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care tulbură; spec. care neliniștește, emoționează, dă prilej de meditație. [Var.: turburător, -oare adj.] – Tulbura + suf. -ător.

@$tulburător, ~oar...

TULBURĂTOR, -OARE, tulburători, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care tulbură; (în special) care neliniștește, emoționează, dă prilej de meditație. [Var.: turburător, -oare adj.] – Tulbura + suf. -ător.

@TULBURĂTOR, -OARE...

@TULBURĂTOR1 ~oar...

TULBURĂTOR2 ~i $...

TURBURĂTOR, -OARE adj. v. tulburător.

TURBURĂTOR, -OARE adj. v. tulburător.

@$turburător, ~oar...

@TURBURĂTOR, -OARE...

turburător a. și m...

Ortografice DOOM

tulburător adj....

tulburător adj....

tulburător adj. m...

Sinonime

TULBURĂTOR adj., ...

TULBURĂTOR adj....

Antonime

Tulburător ≠ liniș...

Intrare: tulburător
tulburător adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tulburător
  • tulburătorul
  • tulburătoru‑
  • tulburătoare
  • tulburătoarea
plural
  • tulburători
  • tulburătorii
  • tulburătoare
  • tulburătoarele
genitiv-dativ singular
  • tulburător
  • tulburătorului
  • tulburătoare
  • tulburătoarei
plural
  • tulburători
  • tulburătorilor
  • tulburătoare
  • tulburătoarelor
vocativ singular — —
plural — —
turburător adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • turburător
  • turburătorul
  • turburătoru‑
  • turburătoare
  • turburătoarea
plural
  • turburători
  • turburătorii
  • turburătoare
  • turburătoarele
genitiv-dativ singular
  • turburător
  • turburătorului
  • turburătoare
  • turburătoarei
plural
  • turburători
  • turburătorilor
  • turburătoare
  • turburătoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tulburător, tulburătoareadjectiv

  • 1. adesea substantivat Care tulbură. DEX '09 DLRLC
    • 1.1. prin specializare Care neliniștește, emoționează, dă prilej de meditație. DEX '09 DLRLC
      antonime: liniștitor
      • format_quote Folclorul muzical, cu instrumente bizare și tulburătoare, stîrnește frenezia dansului. RALEA, O. 54. DLRLC
      • format_quote Un biet vătav de curte... Povești turburătoare îți spune la ureche. MACEDONSKI, O. I 23. DLRLC
    • 1.2. prin extensiune (Despre arome, miresme) Care amețește. DLRLC
      • format_quote Trandafiri nu mai văzusem... nu ajunsese pînă la mine turburătorul lor parfum. GALACTION, O. I 57. DLRLC
    • 1.3. (Cel) care tulbură liniștea publică. DLRLC
      • format_quote Turburătorii angajați de poliție fuseseră îndată reduși la tăcere. C. PETRESCU, Î. II 132. DLRLC
etimologie:
  • Tulbura + -ător. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.