opțiuni
  • info

24 de definiții pentru tulbure

din care

Explicative DEX

TULBURE, tulburi, adj. 1. (Despre lichide) Lipsit de transparență, de limpezime; amestecat cu impurități. ♦ (Despre ape) Agitat, învolburat. ♦ (Despre cer, vreme) Acoperit cu nori, întunecat, posomorât. ♦ Fig. Difuz, neclar. Lumină tulbure. ♦ Fig. Greu de înțeles, confuz, încurcat. 2. (Despre ochi, privire) Lipsit de claritate; împăienjenit. 3. Fig. (Despre situații sociale, politice) Neliniștit, nesigur, agitat, frământat. ♦ (Despre stări psihice) Neliniștit, frământat, zbuciumat. [Var.: turbure adj.] – Lat. *turbulus (=turbidus).

tulbure a ...

TULBURE, tulburi, adj. 1. (Despre lichide) Lipsit de transparență, de limpezime; amestecat cu impurități. ♦ (Despre ape) Agitat, învolburat. ♦ (Despre cer, vreme) Acoperit cu nori, întunecat, posomorât. ♦ Fig. Difuz, neclar. Lumină tulbure. ♦ Fig. Greu de înțeles, confuz, încurcat. 2. (Despre ochi, privire) Lipsit de claritate; împăienjenit. 3. Fig. (Despre situații sociale, politice) Neliniștit, nesigur, agitat, frământat. ♦ (Despre stări psihice) Neliniștit, frământat, zbuciumat. [Var.: turbure adj.] – Lat. *turbulus ( = turbidus).

TULBURE, $tulburi...

TULBURE ~i $adj. ...

TURBURE adj. v. tulbure.

turbur1 $a...

turbure1 $#a...

turbure2 $#s...

@APA TURBURE BUȘTENI...

TURBURE adj. v. tulbure.

TURBURE adj. #v...

turbure a. 1. ca...

túrbure (vest) și ...

Ortografice DOOM

tulbure adj. #m...

tulbure adj. #m...

tulbure adj. m., ...

tulbure...

turbure adj.

Etimologice

turbure adj. – ...

turbure (-ri), #s...

Argou

@pescuitor în ape tu...

Sinonime

TULBURE adj. 1....

TULBURE adj. @1...

Antonime

Tulbure ≠ limpede...

Intrare: tulbure
tulbure adjectiv
adjectiv (A89)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tulbure
  • tulburele
  • tulbure
  • tulburea
plural
  • tulburi
  • tulburii
  • tulburi
  • tulburile
genitiv-dativ singular
  • tulbure
  • tulburelui
  • tulburi
  • tulburii
plural
  • tulburi
  • tulburilor
  • tulburi
  • tulburilor
vocativ singular — —
plural — —
turbure adjectiv
adjectiv (A89)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • turbure
  • turburele
  • turbure
  • turburea
plural
  • turburi
  • turburii
  • turburi
  • turburile
genitiv-dativ singular
  • turbure
  • turburelui
  • turburi
  • turburii
plural
  • turburi
  • turburilor
  • turburi
  • turburilor
vocativ singular — —
plural — —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tulbure, tulbureadjectiv

  • 1. (Despre lichide) Lipsit de transparență, de limpezime; amestecat cu impurități. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    antonime: limpede diminutive: tulburel
    • format_quote Deodată se arată Siretul, tulbure, venind mînios, cu albia plină pînă sus. SADOVEANU, O. VII 338. DLRLC
    • format_quote Ne ungem cu leșie tulbure. CREANGĂ, A. 28. DLRLC
    • format_quote Ea în palme să-ți tot cară Apă turbure ș-amară. ALECSANDRI, P. P. 18. DLRLC
    • 1.1. Despre ape: agitat, învolburat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: agitat învolburat
      • format_quote Roma arde și furtuna chiuind în ea se scaldă Și frămîntă-n valuri roșii marea turbure și caldă. EMINESCU, O. IV 123. DLRLC
    • 1.2. (Despre cer, vreme) Acoperit cu nori. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: cețos posomorât întunecat
      • format_quote Cerul era turbure către asfințit. SAHIA, N. 91. DLRLC
      • format_quote Un cer hursuz, tulbure și fără soare sta încremenit deasupra cîmpiilor moarte și pustii. VLAHUȚĂ, O. A. 128. DLRLC
      • format_quote Vremea e turbure, curînd o să tune. NEGRUZZI, S. I 58. DLRLC
    • 1.3. figurat Difuz, neclar, vag. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: difuz neclar vag
      • format_quote Un întunerec turbure acoperă munții. BOGZA, C. O. 63. DLRLC
      • format_quote Făclia arunca o lumină turbure. EMINESCU, N. 52. DLRLC
    • 1.4. figurat Greu de înțeles. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: confuz zăpăcit încurcat
      • format_quote Înțelegerea lui Isidor Abramovici deveni turbure. SAHIA, N. 86. DLRLC
  • 2. (Despre ochi, privire) Lipsit de claritate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: împăienjenit
    • format_quote Rătăcitor, cu ochii tulburi, Cu trupul istovit de cale, Eu cad neputincios, stăpîne, În fața strălucirii tale. GOGA, P. 5. DLRLC
    • format_quote În colțul ochilor verzi, tulburi, ai moșneagului străluceau două picături de argint. MIRONESCU, S. A. 34. DLRLC
    • format_quote Și ochii ei sînt tulburi. COȘBUC, P. II 198. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Tudor privi tulbure la bătrîn. Se trase într-un colț, dădu cu apă rece pe ochi, apoi se așeză pe un scăunaș. SADOVEANU, O. VII 65. DLRLC
  • 3. figurat Despre situații sociale, politice: agitat, frământat, neliniștit, nesigur. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: agitat frământat neliniștit nesigur
    • format_quote Atmosfera era încă tulbure și nu trecuse de la revoluție decît doi ani și ceva. SAHIA, U.R.S.S. 79. DLRLC
    • 3.1. Despre stări psihice: frământat, neliniștit, zbuciumat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: frământat neliniștit zbuciumat
      • format_quote Cu cîteva cuvinte, Caragiale zugrăvește o întreagă stare sufletească, o stare tulbure și dureroasă. GHEREA, ST. CR. II 137. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.