opțiuni
  • info

20 de definiții pentru traseu

din care

Explicative DEX

TRASEU, trasee, s. n. Drum pe care îl parcurge (în mod permanent) un vehicul sau o persoană; rută. ♦ Linie, direcție pe care o are un drum, o cale ferată etc. ♦ Distanță marcată care trebuie străbătută de concurenții la o probă sportivă. ♦ Drum parcurs în spațiu de un corp în mișcare; traiectorie. – Din fr. tracé.

traseu sn [...

TRASEU, trasee, s. n. Drum pe care îl parcurge (în mod permanent) un vehicul sau o ființă; rută. ♦ Linie, direcție pe care o are un drum, o cale ferată etc. ♦ Drum special amenajat pe care trebuie să-l străbată concurenții la o probă sportivă. ♦ Drum parcurs în spațiu de un corp în mișcare; traiectorie. – Din fr. tracé.

TRASEU, trasee,...

TRASEU s.n. Drum parcurs de un vehicul; linia, axa unui drum, a unui canal, a unei căi ferate etc. [Pl. -ee, -euri. / < fr. tracé].

TRASEU s. n. ...

TRASEU ~e n. 1)...

traseu n. reprezen...

*traséŭ n., pl. $e...

traseu-școală #s...

Ortografice DOOM

traseu s. n.,...

traseu s. n., #...

traseu s. n., art...

traseu, pl. tras...

traseu, -seuri.

Argou

a face traseul $#e...

@a se șlefui pe tras...

băiat de traseu $#...

Sinonime

TRASEU s. 1. v....

TRASEU s. 1. ...

Intrare: traseu
traseu1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • traseu
  • traseul
  • traseu‑
plural
  • trasee
  • traseele
genitiv-dativ singular
  • traseu
  • traseului
plural
  • trasee
  • traseelor
vocativ singular —
plural —
traseu2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N52)
Formă de pl. nerecomandată.
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • traseu
  • traseul
  • traseu‑
plural
  • traseuri
  • traseurile
genitiv-dativ singular
  • traseu
  • traseului
plural
  • traseuri
  • traseurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

traseu, traseesubstantiv neutru

  • 1. Drum pe care îl parcurge (în mod permanent) un vehicul sau o persoană. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: rută
    • format_quote Domnul inginer este invitat să continue traseul înainte pînă la obor. GHICA, S. 563. DLRLC
    • 1.1. Linie, direcție pe care o are un drum, o cale ferată etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      sinonime: linie
      • format_quote Cu cît ne depărtăm de Moscova, trecînd... printre sate adormite, adunate mănunchi lîngă traseu, cu atît noaptea devine mai albă. STANCU, U.R.S.S. 105. DLRLC
      • format_quote Linia șerpuită se numea pe limba lor de ingineri și de șefi de echipă: traseu. PAS, L. I 164. DLRLC
    • 1.2. Distanță marcată care trebuie străbătută de concurenții la o probă sportivă. DEX '09 DLRLC MDN '00
    • 1.3. Drum parcurs în spațiu de un corp în mișcare. DEX '09 DEX '98 MDN '00
      sinonime: traiectorie
  • 2. Proiecție pe un plan a axei principale a unei lucrări tehnice. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.