15 definiții pentru tiran (persoană)

din care

Explicative DEX

TIRAN, -Ă, tirani, -e, s. m., s. f., adj. 1. S. m. Stăpânitor absolut al unui stat sau al unei cetăți grecești din Antichitate (care guverna cu cruzime); p. gener. șef de stat care conduce în mod absolut; despot. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) care încearcă să-și impună voința în orice împrejurare, care asuprește pe cei din jur; (om) crud, nemilos. – Din ngr. tirannos, fr. tyran.

tiran, ~ă [#At...

TIRAN, -Ă, tirani, -e, subst., adj. 1. S. m. Stăpânitor absolut al unui stat sau al unei cetăți grecești din antichitate (care guverna cu cruzime); p. gener. șef de stat care conduce în mod absolut; despot. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) care încearcă să-și impună voința în orice împrejurare, care asuprește pe cei din jur; (om) crud, nemilos. – Din ngr. tirannos, fr. tyran.

TIRAN1, $tirani,...

TIRAN2, -Ă I. $#...

TIRAN1 ~i m. 1...

tiran m. 1. se z...

*tirán m. (lat. $t...

tirean sm, ...

Ortografice DOOM

tiran adj. m....

tiran adj. m....

tiran s. m., adj....

Etimologice

tiran (-ni), #s. ...

Enciclopedice

ARON TIRANUL, domn...

Sinonime

TIRAN s., adj. $(...

TIRAN s., #adj....

Intrare: tiran (persoană)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tiran
  • tiranul
  • tiranu‑
plural
  • tirani
  • tiranii
genitiv-dativ singular
  • tiran
  • tiranului
plural
  • tirani
  • tiranilor
vocativ singular
  • tiranule
  • tirane
plural
  • tiranilor
tirean
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tiran, tiranisubstantiv masculin
tira, tiranesubstantiv feminin

  • 1. substantiv masculin Stăpânitor absolut al unui stat sau al unei cetăți grecești din Antichitate (care guverna cu cruzime). DEX '09 DLRLC MDN '00
  • 2. Persoană care încearcă să-și impună voința în orice împrejurare, care asuprește pe cei din jur; om crud, nemilos. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
    • format_quote Din toată gospodăria săracă, dar cu zgîrcenie apărată de risipă, vedeam că am de-a face c-un tiran aspru și rînduit într-ale sale. SADOVEANU, E. 128. DLRLC
    • format_quote Acest măreț titlu, moldovenii îl dedeau acelor principi care veneau să-i scape de jugul vreunui tiran. HASDEU, I. V. 17. DLRLC
    • format_quote Pieri-vor și tiranii și robii demni de ei. BOLINTINEANU, O. 30. DLRLC
    • format_quote Varsă din cer foc și zare Cu catran și cu pucioasă, Pe acest tiran să-l arză. TEODORESCU, P. P. 105. DLRLC
    • format_quote figurat Dorule, tiran cumplit, De ce m-ai îmbătrînit? TEODORESCU, P. P. 273. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.