12 definiții pentru timar (tăbăcar)

din care

Explicative DEX

TIMAR1, timari, s. m. (Reg.) Tăbăcar. – Din magh. timár.

TIMAR1, timari, s. m. (Reg.) Tăbăcar. – Din magh. timár.

timar1 $sm...

TIMAR, timari, ...

1) timár m. (ung. ...

timariu sm ...

timnar sm #...

Ortografice DOOM

timar2 (tăbăca...

timar1 (tăbăcar)...

timar (tăbăcar) s...

Etimologice

timar (-ri), #s. ...

Sinonime

TIMAR s. v. $argă...

timar s. v. A...

Intrare: timar (tăbăcar)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • timar
  • timarul
  • timaru‑
plural
  • timari
  • timarii
genitiv-dativ singular
  • timar
  • timarului
plural
  • timari
  • timarilor
vocativ singular
  • timarule
  • timare
plural
  • timarilor
timariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
timnar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

timar, timarisubstantiv masculin

  • 1. regional Argăsitor, tăbăcar. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cînii fiind flămînzi, au văzut niște piei într-un rîu, pusă de timari să se moaie. ȚICHINDEAL, F. 96. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.