14 definiții pentru tihnit

din care

Explicative DEX

TIHNIT, -Ă, tihniți, -te, adj. (Despre viața cuiva; adesea adverbial) Liniștit, lipsit de griji. ♦ Pașnic, odihnitor. [Var.: (pop.) ticnit, -ă adj.] – V. tihni.

TIHNIT, -Ă, tihniți, -te, adj. (Despre viața cuiva; adesea adverbial) Liniștit, lipsit de griji. ♦ Pașnic, odihnitor. [Var.: (pop.) ticnit, -ă adj.] – V. tihni.

tihnit, ~ă [#A...

TIHNIT, -Ă, $tihn...

@TIHNIT ~tă (~ți, ~...

tihnit a. lin, net...

tihnít, -ă adj. Li...

TICNIT, -Ă adj. v. tihnit.

TICNIT, -Ă adj. v. tihnit.

ticnit, ~ă $a...

TICNIT, -Ă adj....

TIGNIT, -Ă adj....

ticnít, V. @tihnit...

Sinonime

TIHNIT adj. 1. ...

TIHNIT adj. @1....

Regionalisme / arhaisme

tihnít, -ă, $tih...

Intrare: tihnit
tihnit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tihnit
  • tihnitul
  • tihnitu‑
  • tihni
  • tihnita
plural
  • tihniți
  • tihniții
  • tihnite
  • tihnitele
genitiv-dativ singular
  • tihnit
  • tihnitului
  • tihnite
  • tihnitei
plural
  • tihniți
  • tihniților
  • tihnite
  • tihnitelor
vocativ singular
plural
ticnit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ticnit
  • ticnitul
  • ticnitu‑
  • ticni
  • ticnita
plural
  • ticniți
  • ticniții
  • ticnite
  • ticnitele
genitiv-dativ singular
  • ticnit
  • ticnitului
  • ticnite
  • ticnitei
plural
  • ticniți
  • ticniților
  • ticnite
  • ticnitelor
vocativ singular
plural
tignit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tignit
  • tignitul
  • tigni
  • tignita
plural
  • tigniți
  • tigniții
  • tignite
  • tignitele
genitiv-dativ singular
  • tignit
  • tignitului
  • tignite
  • tignitei
plural
  • tigniți
  • tigniților
  • tignite
  • tignitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tihnit, tihniadjectiv

  • 1. adesea adverbial (Despre viața cuiva) Lipsit de griji. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Era o zi tihnită și leneșă de sărbătoare: sălbătăciuni aripate zburau puține și cu grabă prin văzduh. SADOVEANU, N. P. 205. DLRLC
    • format_quote Au început din nou viața tihnită de mai înainte. STĂNOIU, C. I. 70. DLRLC
    • format_quote Mă hotărîi să dorm și eu în fundul ticnit al vizuinii mele. HOGAȘ, M. N. 179. DLRLC
    • format_quote Cine n-a simțit... nespusa fericire de a visa deștept ceasuri întregi în dulcea și tihnita-i singurătate! VLAHUȚĂ, O. A. 118. DLRLC
    • format_quote Vorbesc tihnit; spun polojănii de pe cînd umblau ei pribegi, fugari de oaste. MIRONESCU, S. A. 53. DLRLC
    • format_quote Urechiă-și da silințe tihnit la loc să șadă. MACEDONSKI, O. I 49. DLRLC
    • 1.1. Odihnitor, pașnic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. Despre persoane DLRLC
      • format_quote Filip, greoi și tihnit, se scormoni, tuși, dădu din cap. REBREANU, R. I 234. DLRLC
      • format_quote Acest băiat tihnit și atît de gînditor... avea ceva de artist cu figura lui palidă, cu zîmbetul lui trist. VLAHUȚĂ, O. A. 111. DLRLC
etimologie:
  • vezi tihni DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.