opțiuni
  • info

16 definiții pentru săcret (adj., pustiu)

din care

Explicative DEX

SĂCRET, -EATĂ, $...

săcret a. Mold. @1...

SECRET, -EATĂ #a...

SICRET, -EATĂ #a...

SÎCRET, -EATĂ #a...

SECRET3, -EATĂ ...

Etimologice

secret (-eată), ...

Sinonime

SĂCRET adj. v. $a...

SĂCRET adj., s. v...

săcret adj. #v....

săcret adj., #s...

SĂCRETUL s. art. ...

săcretul s. #ar...

Regionalisme / arhaisme

săcrét, $săcreată,...

săcret, $săcreată...

săcret, săcreată, adj. – 1. Pustiu, deșert (Papahagi 1925). 2. Loc părăsit, predispus a fi bântuit de duhuri rele (Bilțiu 1996). 3. Blestem; se folosește aproape numai în injurii: „du-te în săcreată! lasă-l în săcreată!” (Țiplea 1906). „Ți-ai luat casă săcreată / Și te duci în lut cu pt’iatră” (Memoria 2001: 70). „Mamă, nu-i lumea săcreată / Să nu mai găsesc o fată” (Ștețco 1990: 138). Circulă cu aceste sensuri numai în Transilvania. – Lat. secretus, cf. alb. škretë.

Intrare: săcret (adj., pustiu)
săcret adjectiv
adjectiv (A34)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • săcret
  • săcretul
  • săcretu‑
  • săcreată
  • săcreata
plural
  • săcreți
  • săcreții
  • săcrete
  • săcretele
genitiv-dativ singular
  • săcret
  • săcretului
  • săcrete
  • săcretei
plural
  • săcreți
  • săcreților
  • săcrete
  • săcretelor
vocativ singular — —
plural — —
secret4 (f. -eată) adjectiv
  • silabație: se-cret info
adjectiv (A34)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • secret
  • secretul
  • secretu‑
  • secreată
  • secreata
plural
  • secreți
  • secreții
  • secrete
  • secretele
genitiv-dativ singular
  • secret
  • secretului
  • secrete
  • secretei
plural
  • secreți
  • secreților
  • secrete
  • secretelor
vocativ singular — —
plural — —
sicret adjectiv
adjectiv (A34)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sicret
  • sicretul
  • sicretu‑
  • sicreată
  • sicreata
plural
  • sicreți
  • sicreții
  • sicrete
  • sicretele
genitiv-dativ singular
  • sicret
  • sicretului
  • sicrete
  • sicretei
plural
  • sicreți
  • sicreților
  • sicrete
  • sicretelor
vocativ singular — —
plural — —
sâcret adjectiv
adjectiv (A34)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sâcret
  • sâcretul
  • sâcretu‑
  • sâcreată
  • sâcreata
plural
  • sâcreți
  • sâcreții
  • sâcrete
  • sâcretele
genitiv-dativ singular
  • sâcret
  • sâcretului
  • sâcrete
  • sâcretei
plural
  • sâcreți
  • sâcreților
  • sâcrete
  • sâcretelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

săcret, săcreatăadjectiv

popular
  • 1. Despre locuri, case: nelocuit, pustiu. DLRLC
    sinonime: nelocuit pustiu
    • format_quote Ce vînturi te poartă prin locurile aceste secrete? RETEGANUL, P. II 65. DLRLC
    • format_quote Li se mai urîseră și lor prin cei codri săcreți. RETEGANUL, P. I 45. DLRLC
    • format_quote Lung îi drumul și sîcret. ȘEZ. VI 122. DLRLC
  • 2. Afurisit, blestemat. DLRLC
    sinonime: afurisit blestemat
    • format_quote Durerea acestor sîcrete ciolane. ȘEZ. II 20. DLRLC
    • format_quote (și) substantivat Își mai astîmpărase puțin sicreata de foame. PAMFILE, S. T. 160. DLRLC
    • format_quote (și) substantivat Vor scăpa de săcreata de cătănie. RETEGANUL, P. V 81. DLRLC
    • format_quote (și) substantivat Luă arcul încordat, Cum e bun de săgetat, Ș-o sicreată De săgeată. La HEM 1487. DLRLC
    • format_quote (și) substantivat (În imprecații) Mînca-te-ar sicreata, moarte, Rea ești și fără dreptate. MARIAN, Î. 281. DLRLC
    • format_quote (și) substantivat Lasă-l sîcretului de tutun. ȘEZ. XIX 137. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.