opțiuni
  • info

18 definiții pentru supliment

din care

Explicative DEX

SUPLIMENT, suplimente, s. n. 1. Ceea ce se adaugă la ceva pentru a-l completa sau pentru a suplini o lipsă. 2. Bilet de călătorie sau de spectacol, eliberat ca anexă la alt bilet, prin care se acordă drepturi sau avantaje în plus. 3. Ceea ce se adaugă la un unghi pentru a forma două unghiuri drepte (180°). – Din fr. supplément, lat. supplementum.

SUPLIMENT, suplimente, s. n. 1. Ceea ce se adaugă la ceva pentru a-l completa sau pentru a suplini o lipsă. 2. Bilet de călătorie sau de spectacol, eliberat ca anexă la alt bilet, prin care se acordă drepturi sau avantaje în plus. 3. Ceea ce se adaugă la un unghi pentru a forma două unghiuri drepte (180°). – Din fr. supplément, lat. supplementum.

supliment $sn...

SUPLIMENT, $supli...

SUPLIMENT s.n. Ceea ce se adaugă pentru a completa, a întregi; adaos. ◊ Suplimentul unui unghi = unghi care, adăugat unui unghi dat, formează împreună cu acesta 180 de grade. ♦ Tichet special pentru unele trenuri accelerate, rapide etc. [Pl. -te, -turi, var. suplement s.n. / cf. fr. supplément, lat. supplementum].

SUPLIMENT $#s. n....

SUPLIMENT ~e n....

supleânt sn...

suplement $sn...

SUPLEMENT s. n....

SUPLEMENT s.n. v. supliment.

suplement n. 1. ...

*suplemént n., pl....

Ortografice DOOM

supliment (#desp....

supliment $(su-pl...

supliment s. n. (...

suplement, -te.

Sinonime

SUPLIMENT s. 1....

SUPLIMENT s. @1...

Intrare: supliment
supliment1 (pl. -e) substantiv neutru
  • silabație: su-pli- info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • supliment
  • suplimentul
  • suplimentu‑
plural
  • suplimente
  • suplimentele
genitiv-dativ singular
  • supliment
  • suplimentului
plural
  • suplimente
  • suplimentelor
vocativ singular —
plural —
supliment2 (pl. -uri) substantiv neutru
  • silabație: su-pli- info
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • supliment
  • suplimentul
  • suplimentu‑
plural
  • suplimenturi
  • suplimenturile
genitiv-dativ singular
  • supliment
  • suplimentului
plural
  • suplimenturi
  • suplimenturilor
vocativ singular —
plural —
supleânt
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
suplement1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • suplement
  • suplementul
  • suplementu‑
plural
  • suplemente
  • suplementele
genitiv-dativ singular
  • suplement
  • suplementului
plural
  • suplemente
  • suplementelor
vocativ singular —
plural —
suplement2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • suplement
  • suplementul
  • suplementu‑
plural
  • suplementuri
  • suplementurile
genitiv-dativ singular
  • suplement
  • suplementului
plural
  • suplementuri
  • suplementurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

supliment, suplimentesubstantiv neutru

  • 1. Ceea ce se adaugă la ceva pentru a-l completa sau pentru a suplini o lipsă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: adaos spor
    • format_quote Trecea, împărțind suplimentul: o fărămătură de pîne și opt ori zece măsline putrede. SADOVEANU, O. VI 273. DLRLC
    • format_quote Eram unul din cei mai buni elevi ai moșneagului dascăl și nota obținută a fost nota maximă, pe lîngă un supliment de laudă publică. GALACTION, O. I 58. DLRLC
    • format_quote Deodată se auzi în stradă glasul răgușit al vînzătorilor de jurnale strigînd: «Supliment la Orientul de astăzi». D. ZAMFIRESCU, R. 37. DLRLC
    • format_quote Am plătit, el dejunul și eu suplimentul, și ne-am întors foarte veseli la redacție. CARAGIALE, O. II 302. DLRLC
  • 2. Bilet de călătorie sau de spectacol, eliberat ca anexă la alt bilet, prin care se acordă drepturi sau avantaje în plus. DEX '09 DEX '98
    • 2.1. Tichet special pentru unele trenuri accelerate, rapide etc. DN
  • 3. Ceea ce se adaugă la un unghi pentru a forma două unghiuri drepte (180°). DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.