13 definiții pentru strălucire

din care

Explicative DEX

STRĂLUCIRE, străluciri, s. f. 1. Acțiunea de a străluci și rezultatul ei; intensitatea unei lumini vii. ♦ Lumină vie reflectată; scânteiere, sclipire; spec. iluminare produsă de un astru. ♦ (Fiz.) Mărime care caracterizează un izvor de lumină, egală cu raportul dintre intensitatea luminoasă a izvorului și proiecția ariei sale pe direcția de observație. 2. Fig. Fast, splendoare, frumusețe. ♦ Mărire, glorie. – V. străluci.

strălucire $#sf... corectat(ă)

STRĂLUCIRE, (rar) străluciri, s. f. 1. Acțiunea de a străluci și rezultatul ei; intensitatea unei lumini vii. ♦ Lumină vie reflectată; scânteiere, sclipire; spec. iluminare produsă de un astru. ♦ (Fiz.) Mărime care caracterizează un izvor de lumină, egală cu raportul dintre intensitatea luminoasă a izvorului și proiecția ariei sale pe direcția de observație. 2. Fig. Fast, splendoare, frumusețe. ♦ Mărire, glorie. – V. străluci.

STRĂLUCIRE, (rar)...

STRĂLUCIRE ~i $f....

strelucire $#sf...

Ortografice DOOM

strălucire s. #...

strălucire s. #...

strălucire #s. f....

strălucire s. f.,...

Sinonime

STRĂLUCIRE s. @1....

STRĂLUCIRE s. v. ...

STRĂLUCIRE s. @...

Antonime

Strălucire ≠ obscu...

Intrare: strălucire
strălucire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strălucire
  • strălucirea
plural
  • străluciri
  • strălucirile
genitiv-dativ singular
  • străluciri
  • strălucirii
plural
  • străluciri
  • strălucirilor
vocativ singular
plural
strelucire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

strălucire, strălucirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a străluci și rezultatul ei; intensitatea unei lumini vii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote În coridor era cald, dar soarele tot fără strălucire se vedea în zăpada nourilor. SADOVEANU, O. IV 48. DLRLC
    • format_quote Eram între nori și pămînt, și de jur împrejur, pe variația infinită a imensei perspective, se risipeau umbrele norilor și strălucirea soarelui. GALACTION, O. I 346. DLRLC
    • format_quote Nu pot suferi strălucirea soarelui. NEGRUZZI, S. I 267. DLRLC
    • 1.1. Lumină vie reflectată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Lună tu, stăpîn-a mării, pe a lumii boltă luneci Și gîndirilor dînd viață, suferințele întuneci; Mii pustiuri scînteiază sub lumina ta fecioară, Și cîți codri-ascund în umbră strălucire de izvoară! EMINESCU, O. I 130. DLRLC
    • 1.2. fizică Mărime care caracterizează un izvor de lumină, egală cu raportul dintre intensitatea luminoasă a izvorului și proiecția ariei sale pe direcția de observație. DEX '09 DEX '98
  • 2. figurat Fast, frumusețe, splendoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mai mare strălucire și gingășie... nu se mai văzuse sub soare. ISPIRESCU, L. 38. DLRLC
    • format_quote Atunci ea, deși îi fugeau ochii de atîtea străluciri, se uită mai cu băgare de samă și îndată cunoaște podul cel minunat... și palatul în care trăise. CREANGĂ, P. 95. DLRLC
    • 2.1. Glorie, mărire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Iată deci că ne-nchinăm Și-n glas mare îți urăm: Să trăiască-a ta mărire Ani mulți, plini de strălucire Pentru-a țării bun noroc, Pentru-a dușmanilor foc! ALECSANDRI, P. A. 97. DLRLC
      • format_quote Dimitrie nu se amăgi de strălucirea tronului. NEGRUZZI, S. II 140. DLRLC
etimologie:
  • vezi străluci DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.