8 definiții pentru spânzurat (adj.)
Explicative DEX
SPÂNZURAT2, -Ă, spânzurați, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Care a fost omorât sau s-a sinucis prin spânzurare. ♦ (Fam.; substantivat) Epitet dat unui copil sau unui tânăr care se ține de pozne, de nebunii; ștrengar, neastâmpărat. 2. Agățat, atârnat, suspendat. – V. spânzura.
SPÂNZURAT2, -Ă, spânzurați, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Care a fost omorât sau s-a sinucis prin spânzurare. ♦ (Fam.; substantivat) Epitet dat unui copil sau unui tânăr care se ține de pozne, de nebunii; ștrengar, neastâmpărat. 2. Agățat, atârnat, suspendat. – V. spânzura.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
@$spânzurat2, ~ă...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@SPÂNZURAT ~tă (~ți...
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
spânzurat a. suspe...
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SPÎNZURAT2, -Ă, ...
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
spînzurát, -a adj....
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
SPÂNZURAT adj. @1...
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SPÎNZURAT adj. ...
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
spânzurat, spânzuratăadjectiv
- 1. Care a fost omorât sau s-a sinucis prin spânzurare. DEX '09 DLRLCsinonime: strangulat
- De o creangă crescută mai drept, Atîrna, ca un băț de alt băț, Un om cu capul prăvălit pe piept... spînzuratul tăcea. DEȘLIU, G. 41. DLRLC
- Pădurea spînzuraților [titlu]. REBREANU. DLRLC
- 1.1. Epitet dat unui copil sau unui tânăr care se ține de pozne, de nebunii. DEX '09 DLRLC NODEXsinonime: afurisit neastâmpărat zburdalnic zbânțuit zvăpăiat ștrengar
- Mare spînzurat Alexe ăsta! Cît a stat acasă, vro zece zile, mai nu l-a văzut nimeni prin sat. V. ROM. noiembrie 1953, 97. DLRLC
- Mi-a tras o chelfăneală ca aceea, zicînd: Na! satură-te de cireșe! de-amu să știi că ți-ai mîncat lefteria de la mine, spînzuratule! CREANGĂ, A. 50. DLRLC
- Spînzurat nebun ce ești, Nu-ți găsiși de-aiurea jocuri? CONTEMPORANUL, II 58. DLRLC
-
- A vorbi de funie în casa spânzuratului. DLRLC
-
-
- Se așază pe malul înalt, cu picioarele spînzurate deasupra apelor și așteaptă să vină noaptea. C. PETRESCU, S. 42. DLRLC
- Un dulău lățos, cu limba spînzurată, se apropie în trap leneș. REBREANU, I. 10. DLRLC
- O stalactită... stă spînzurată acolo ca să te vestească de ce minunății ai să vezi mai departe. VLAHUȚĂ, R. P. 85. DLRLC
- Bîrsănenii au tăcut, cu vorbele spînzurate în buze, uitîndu-se la moșneag ca la o vedenie din altă lume. VORNIC, O. 211. DLRLC
- David și copiii o luară din nou la drum... în sus pe malul Bistriței, unde drumul abia spînzurat pe marginea muntelui e foarte rău, glodos, lunecos, după vreme. CĂLINESCU, I. C. 44. DLRLC
-
etimologie:
- spânzura DEX '09 DEX '98 NODEX
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.