16 definiții pentru spulbera

din care

Explicative DEX

SPULBERA, spulber, vb. I. Tranz. și refl. 1. A (se) ridica în vârtej și a (se) duce departe (împrăștiindu-se); a (se) risipi, a (se) împrăștia. 2. Fig. A (se) nimici, a (se) distruge. – Lat. *expulverare.

SPULBERA, spulber, vb. I. Tranz. și refl. 1. A (se) ridica în vârtej și a (se) duce departe (împrăștiindu-se); a (se) risipi, a (se) împrăștia. 2. Fig. A (se) nimici, a (se) distruge. – Lat. *expulverare.

spulbera [#At:...

SPULBERA, $spulb...

@A SPULBERA spulbe...

A SE SPULBERA $pe...

spulbăra v ...

spurbăra v ...

2) spúlber, a -á...

Ortografice DOOM

spulbera (a ~) #v...

spulbera (a ~) ...

spulbera vb., ind...

Etimologice

@spulbera (-r, at)...

Sinonime

SPULBERA vb. 1....

SPULBERA vb. v. $...

SPULBERA vb. @1...

spulbera vb. #v...

Intrare: spulbera
verb (VT2)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • spulbera
  • spulberare
  • spulberat
  • spulberatu‑
  • spulberând
  • spulberându‑
singular plural
  • spulberă
  • spulberați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • spulber
(să)
  • spulber
  • spulberam
  • spulberai
  • spulberasem
a II-a (tu)
  • spulberi
(să)
  • spulberi
  • spulberai
  • spulberași
  • spulberaseși
a III-a (el, ea)
  • spulberă
(să)
  • spulbere
  • spulbera
  • spulberă
  • spulberase
plural I (noi)
  • spulberăm
(să)
  • spulberăm
  • spulberam
  • spulberarăm
  • spulberaserăm
  • spulberasem
a II-a (voi)
  • spulberați
(să)
  • spulberați
  • spulberați
  • spulberarăți
  • spulberaserăți
  • spulberaseți
a III-a (ei, ele)
  • spulberă
(să)
  • spulbere
  • spulberau
  • spulbera
  • spulberaseră
spulbăra
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
spurbăra
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

spulbera, spulberverb

  • 1. A (se) ridica în vârtej și a (se) duce departe (împrăștiindu-se); a (se) risipi, a (se) împrăștia. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Popa Tonea privea frunzele pe care vîntul... le spulbera departe. GALACTION, O. I 196. DLRLC
    • format_quote Un vînt subțire și tăios începuse să spulbere zăpada fină. C. PETRESCU, C. V. 135. DLRLC
    • format_quote Crivățul din miazănoapte vîjie prin vijelie, Spulberînd zăpada-n ceruri, de pe deal, de pe cîmpie. ALECSANDRI, P. A. 113. DLRLC
    • format_quote Și m-aș duce ca vîntul Cînd spulberă pămîntul. ALECSANDRI, P. P. 307. DLRLC
    • format_quote Se-ntunecă de-atîta jale Cînd vede cum s-a spulberat Podoaba mîndrelor petale. IOSIF, PATR. 44. DLRLC
    • format_quote Bătute de ploaie și de vînturi, se spulberă frunză cu frunză. SEVASTOS, N. 318. DLRLC
  • 2. figurat A (se) nimici, a (se) distruge. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Nu m-oi întoarce fără să spulber cetatea. MURNU, I. 28. DLRLC
    • format_quote Și culme și cetate... Toate fost-au spulberate, Și prin văi întunecate S-a-nălțat mormanul lor. COȘBUC, P. I 297. DLRLC
    • format_quote Să-i spulberăm dară [pe dușmani]. ISPIRESCU, M. V. 22. DLRLC
    • format_quote Și-i spulberau așa, ca-ntr-o izbire de vînt, toată nădejdea lui. SADOVEANU, O. I 535. DLRLC
    • format_quote Dar ce, e glumă să lucrezi 18 luni și deodată să se spulbere totul? BARANGA, I. 182. DLRLC
    • format_quote Spulberatu-mi-s-a pîn’ și scrumul visurilor mele. VLAHUȚĂ, O. A. 45. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.