opțiuni
  • info

21 de definiții pentru slugă

din care

Explicative DEX

SLUGĂ, slugi, s. f. I. 1. Persoană angajată pentru a munci în gospodăria sau în mica întreprindere a altuia, fiind plătită în bani sau în natură. ◊ Expr. (Înv.) Sluga dumitale (sau dumneavoastră), formulă de salut sau de răspuns la salut. ♦ Fig. Persoană care susține sau apără orbește interesele altuia în schimbul unor avantaje materiale. 2. Fig. Persoană subordonată alteia și obligată, din cauza condițiilor sociale în care se află, să-i execute voința. 3. (Înv.) Slujitor înarmat de pe lângă casa sau din suita unui boier. II. (Rar) Aparat simplu, format dintr-o scândură scobită la un capăt, care se folosește la scoaterea cizmelor fără ajutorul cuiva; trăgătoare. – Din sl. sluga.

slugă sf, ◼...

SLUGĂ, slugi, s. f. I. 1. Persoană angajată pentru a munci în gospodăria sau în mica întreprindere a altuia, fiind retribuită în bani sau în natură. ◊ Expr. (Înv.) Sluga dumitale (sau dumneavoastră), formulă de salut sau de răspuns la salut. ♦ Fig. Persoană care susține sau apără orbește interesele altuia, în schimbul unor avantaje materiale. 2. Fig. Persoană subordonată alteia și obligată, din cauza condițiilor sociale în care se află, să-i execute voința. 3. (Înv.) Slujitor înarmat de pe lângă casa sau din suita unui boier. II. (Rar) Aparat simplu, format dintr-o scândură scobită la un capăt, care se folosește la scoaterea cizmelor fără ajutorul cuiva; trăgătoare. – Din sl. sluga.

SLUGĂ, slugi, #...

SLUGĂ ~gi f. 1)...

slugă m. servitor:...

slúgă f., pl. ĭ ...

sclugă sf #...

stlugă sf #...

@TEL MAÎTRE, TEL VAL...

Ortografice DOOM

slugă s. f., ...

slugă s. f., #g...

slugă s. f., g.-d...

slugă, -gi (două slugi).

Etimologice

slugă (-gi), #s. ...

Argou

@a se tocmi slugă fă...

Sinonime

SLUGĂ s. 1. ser...

SLUGĂ s. v. $trăg...

SLUGĂ s. 1. s...

slugă s. v. T...

Antonime

Slugă ≠ stăpân...

Intrare: slugă
substantiv feminin (F47)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • slugă
  • sluga
plural
  • slugi
  • slugile
genitiv-dativ singular
  • slugi
  • slugii
plural
  • slugi
  • slugilor
vocativ singular
  • slugă
  • slugo
plural
  • slugilor
sclugă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stlugă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

slugă, slugisubstantiv feminin

  • 1. Persoană angajată pentru a munci în gospodăria sau în mica întreprindere a altuia, fiind plătită în bani sau în natură. DEX '09 DLRLC
    antonime: stăpân diminutive: sluguliță augmentative: slugoi
    • format_quote Hotărîse să plece slugă unde-o nimeri, cu nevastă cu tot. VORNIC, P. 20. DLRLC
    • format_quote Slugi începură a umbla cu băuturi răcoritoare. SADOVEANU, O. VII 89. DLRLC
    • format_quote Dionis s-a băgat iar slugă la prăvălie. GALACTION, O. I 85. DLRLC
    • format_quote Decît slugă la ciocoi, Mai bine cioban la oi. ANT. LIT. POP. I 14. DLRLC
    • format_quote învechit popular masculin S-au ascuns sub o lespede sub mare, anume numai ca pe bietul slugă să-l piardă. BOTA, P. 87. DLRLC
    • format_quote învechit popular masculin Dar el te iubește oare? l-a-ntrebat sluga cel prost. PANN, P. V. II 94. DLRLC
    • 1.1. figurat Persoană care susține sau apără orbește interesele altuia în schimbul unor avantaje materiale. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Dima, încuviințînd încă o dată buna rînduială cu care se apărau prietenii lui din Pașcani împotriva slugilor stăpînirii, a putut povesti mai departe. GALAN, Z. R. 290. DLRLC
      • format_quote Mie nu-mi priește, și țării nu-i doresc Un domn, supusă slugă a craiului leșesc. ALECSANDRI, T. II 74. DLRLC
    • chat_bubble A ajunge slugă la dârloagă. DLRLC
    • chat_bubble învechit Sluga dumitale (sau dumneavoastră), formulă de salut sau de răspuns la salut. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cine-a întîlnit vreodată în calea sa un popă îmbrăcat cu straie sărăcuțe... mergînd cu pas rar, încet și gînditor, răspunzînd îndesat «sluga dumitale» cui nu-l trecea cu vederea...! CREANGĂ, A. 133. DLRLC
      • format_quote Bună ziua, jupîne... – Sluga d-voastră. CONTEMPORANUL, III 821. DLRLC
  • 2. figurat Persoană subordonată alteia și obligată, din cauza condițiilor sociale în care se află, să-i execute voința. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote În societatea feudală... artistul era în plină atîrnare, sluga, robul unui papă ori al unui duce. GHEREA, ST. CR. I 231. DLRLC
  • 3. învechit Slujitor înarmat de pe lângă casa sau din suita unui boier. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: slujitor
    • format_quote Banul Mărăcină... A plecat în lungă cale Cu ceata slugilor sale Și cu cincizeci de voinici Adunați toți de pe-aici. ALECSANDRI, P. II 82. DLRLC
    • format_quote [Andrei] văzu trecînd pe dinainte-i un arap negru, purtînd în mînă o coasă grozavă. El întrebă cine are o slugă cu un chip așa de neplăcut. BĂLCESCU, O. II 392. DLRLC
    • format_quote La capu-i străjuiește Pandelaș, un grec voinic Cu pistoale sub ilic, Slugă veche și iubită De stăpînu-i dăruită. ALECSANDRI, P. P. 135. DLRLC
  • 4. rar Aparat simplu, format dintr-o scândură scobită la un capăt, care se folosește la scoaterea cizmelor fără ajutorul cuiva. DEX '09 DEX '98
    sinonime: trăgătoare
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.