opțiuni
  • info

138 de definiții pentru sfânt (adj.)

din care

Explicative DEX

SFÂNT, -Ă, sfinți, -te, adj., s. m., s. f. I. Adj. 1. Epitet dat divinității. ♦ Epitet dat celor sanctificați de Biserică. ◊ Sfântul Părinte = titlu dat papei de către catolici. ♦ (Rar; despre oameni) Care duce o viață curată și cucernică. 2. Care ține de divinitate, de religie, de cultul divin; care este considerat ca posedând harul divin. ◊ Sfânta slujbă = liturghia. Locurile sfinte = ținuturile menționate în textele religioase ca fiind acelea unde a trăit și a propovăduit Isus Hristos. Sfântul Mormânt = mormântul în care a fost depus Isus Hristos. Sfânta sfintelor = sanctuarul vechiului templu din Ierusalim. 3. Care constituie un obiect de cult, de venerație; care se cuvine cinstit, slăvit, venerat. 4. (Pop.) Epitet dat unor elemente ale naturii. Sfântul Soare. ♦ Epitet dat zilelor săptămânii. 5. Desăvârșit, perfect, infailibil. Ce-am vorbit e sfânt. ♦ (Substantivat, urmat de un substantiv introdus prin prep. „de” și exprimând ideea de superlativ) Strașnic, zdravăn. O sfântă de bătaie. II. S. m., s. f. 1. S. m. art. (Pop.) Dumnezeu. ◊ Expr. A-l vedea (pe cineva) sfântul = a) a o păți, a da de belea; b) a da peste un noroc neașteptat. A-l uita (pe cineva) sfântul, se spune când cineva zăbovește undeva prea mult (și degeaba). Ferit-a sfântul! = în niciun caz, nicidecum. 2. S. m. și f. Persoană recunoscută ca un exemplu desăvârșit al vieții creștine și consacrată ca atare, după moarte, de către Biserică. ◊ Expr. Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinții = până să ajungi la cel mai mare, înduri multe de la slujbașii mai mici. A-l fura (pe cineva) sfinții = a ațipi, a adormi; a muri. A-i ieși (cuiva) un sfânt din gură = a vorbi foarte drept și înțelept, a spune o vorbă potrivită. A sta (ca un) sfânt = a sta nemișcat; (despre copii) a fi foarte cuminte. A se închina la sfinți sau a se ruga de toți sfinții = a se adresa la cei puternici cu rugăminți, a fi nevoit să solicite rezolvarea unui lucru în mai multe locuri și cu stăruințe. La sfântu-așteaptă = niciodată. ♦ Om care duce o viață curată și cucernică. 3. S. f. pl. art. (În credințele populare) Iele. 4. S. m. pl. Mucenici (2). – Din sl. sventŭ.

sfânt, ~ă [#At...

SFÂNT, -Ă, sfinți, -te, adj., subst. I. Adj. 1. Epitet dat divinității, considerată ca întruchipând suprema perfecțiune și puritate. ♦ Epitet dat celor sanctificați de biserică. ◊ Sfântul părinte = titlu dat papei de către catolici. ♦ (Rar; despre oameni) Care duce o viață curată și cucernică. 2. Care ține de divinitate, de religie, de cultul divin; care este considerat ca posedând harul divin. ◊ Sfânta slujbă = liturghia. Locurile sfinte = ținuturile menționate în textele religioase ca fiind acelea unde a trăit și a propovăduit Isus Cristos. Sfântul Mormânt = mormântul unde a fost îngropat Isus Cristos. Sfânta sfintelor = sanctuarul vechiului templu din Ierusalim. 3. Care constituie un obiect de cult, de venerație; care se cuvine cinstit, slăvit, venerat. 4. (Pop.) Epitet dat unor elemente ale naturii. Sfântul soare. ♦ Epitet dat zilelor săptămânii. 5. Desăvârșit, perfect, infailibil. Ce-am vorbit e sfânt. ♦ (Substantivat, urmat de un substantiv introdus prin prep. „de” și exprimând ideea de superlativ) Strașnic, zdravăn. O sfântă de bătaie. II. Subst. 1. S. m. sg. art. (Pop.) Dumnezeu. ◊ Expr. A-l vedea (pe cineva) sfântul = a) a o păți, a da de belea; b) a da peste un noroc neașteptat. A-l uita (pe cineva) sfântul, se spune când cineva zăbovește undeva prea mult (și degeaba). Ferit-a sfântul! = în nici un caz, nicidecum. 2. S. m. și f. Persoană recunoscută ca un exemplu desăvârșit al vieții creștine și consacrată ca atare, după moarte, de către biserică. ◊ Expr. Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinții = până să ajungi la cel mai mare, înduri multe de la slujbașii mai mici. A-l fura (pe cineva) sfinții = a ațipi, a adormi; a muri. A-i ieși (cuiva) un sfânt din gură = a vorbi foarte drept și înțelept, a spune o vorbă potrivită. A sta (ca un) sfânt = a sta nemișcat; (despre copii) a fi foarte cuminte. A se închina la sfinți sau a se ruga de toți sfinții = a se adresa la cei puternici cu rugăminți, a fi nevoit să solicite rezolvarea unui lucru în mai multe locuri și cu stăruințe. La sfântu-așteaptă = niciodată. ♦ Om care duce o viață curată și cucernică. 3. S. f. pl. art. (În credințele populare) Iele. 4. S. m. pl. Mucenici (2). – Din sl. sventŭ.

@SFÂNT1 ~ă (sfinți,...

sfânt a. 1. ce ț...

@O SANCTA SIMPLICITA...

SFÎNT1, -Ă, $sfin...

SÎM adj. m. #v...

SÎN1 adj. m. ...

SÎNT, -Ă adj. #v...

Agura (Sfânta) f. ...

Barthélemy (Saint)...

Cecilia (Sfânta) f...

@Cosma si Damian (Sf...

Elena (Sfânta) f. ...

Filoftea (Sfânta) ...

Gheorghe (St.) m. ...

Gheorghe (St.) m. ...

@Ierarhi (Sfinții Tr...

Ignatie (St.) m. p...

Ilarion (St.) m. i...

@Ilie (Culmea sfântu...

Imperiu n. @Imperi...

Ioachim m. 1. re...

Ioan m. numele unu...

Luca (St.) m. unul...

Magdalena f. 1. ...

Maria (Sfânta) f. ...

Marina (Sfânta) f....

Marta (Sfânta) f. ...

Mateiu (St.) m. un...

Mihail m. (St.),...

Munte (St.) m. num...

Neculaiu (St.) m. ...

Nicodim (St.) m. @...

Pahomie (St.) m. p...

Pantelimon (St.) m...

@Paraschiva (Sfânta)...

Pavel (St.) m. apo...

Petru (Sân) m: pri...

Prea-Sfânta f. Mai...

Santa-Elena f. ins...

Sava m. (St.) @1...

sân a. scurtat din...

Sânta-Ana f. lac m...

Sânta-Maria f. V. ...

sf., abreviațiune ...

Sf. Gheorghe cap. ...

sfântu-Așteaptă m....

Sofia (Sfânta) f. ...

Spiridon (Sf.) m. ...

Ștefan m. 1. num...

Tereza (Sfânta) f....

Toma (St.) m. unul...

@Trei-Ierarhi (Sfinț...

Ursula (Sfânta) f....

Vartolomeiu (St.) ...

Varvara (Sfânta)...

Vasile (St.) m. @1...

sf., prescurtare î...

sfînt, -ă adj. (vs...

@sfîntu Așteaptă (la...

sîm-, V. @sînt- 1....

1) sînt-, sîn- orĭ...

Ortografice DOOM

sfânt adj. m.,...

sfânt adj. m.,...

sfânt adj. m., s. ...

@!Sfânta Scriptură/...

!Sfânta Treime #s...

!Sfântul Mormânt ...

+Sfântul Munte (M...

!Sfântul Scaun (s...

Sfânta Fecioară ...

Sfânta Scriptură...

Sfânta Treime #s...

Sfântul Duh s. ...

Sfântul Mormânt ...

Sfântul Scaun #s...

Sfânta Fecioară a...

Sfânta Scriptură ...

Sfânta Treime adj...

Sfântul Duh adj. +...

Sfântul Mormânt ad...

Sfântul Scaun adj...

Etimologice

sfînt (-tă), #adj....

Jargon

SFÂNTUL ILIE patro...

Enciclopedice

sfânt, -ă, $sfinți...

@Ștefan cel Mare și ...

"Viețile sfinților...

@DOMINIC, Sfântul (G...

@DUHUL SFÂNT (SFÂNTU...

@DUMINICA SFINȚILOR ...

@HARALAMBIE, Sf. ~...

@HOMO RES SACRA HOMI...

@IGNATIE TEOFORUL (S...

ISAAC, Sfântul ~ (...

@ISIDOR din Sevilla ...

@LEGENDA SF. GERARD,...

LIGA SFÂNTĂ, denum...

LOCURILE SFINTE, a...

@MARIA (NĂSCĂTOAREA ...

@NOAPTEA SFÂNTULUI B...

@O, SANCTA SIMPLICIT...

PATRICK, Sfântul ~...

PETRU, Sfântul ~ (...

ROCH, Sfântul ~ (1...

@SAINT HELENA (SFÂNT...

@SAN PIETRO IN VATIC...

@SEBASTIAN, SFÂNTUL ...

SFÂNTA ALIANȚĂ, or...

SFÂNTA ANA, lac af...

SFÂNTA DUMINICĂ (î...

SFÂNTA ELENA v. ...

SFÂNTA LUCIA v. ...

@SFÂNTA MARIA-CRICOV...

SFÂNTA MIERCURI (î...

SFÂNTA SCRIPTURĂ, ...

@SFÂNTA SOFIA DIN CO...

SFÂNTA VINERI (în ...

@SFÂNTUL IMPERIU ROM...

SFÂNTUL LAURENȚIU ...

SFÂNTUL MUNTE v....

SFÂNTUL VINCENȚIU ...

@SFÂNTUL VINCENȚIU S...

SFÎNT-SÎNT subst. ...

Argou

sfânt, $sfinți #s....

@a înjura ca un birj...

@la sfântu’ așteapt...

Sinonime

SFÂNT adj. v. $gro...

SFÂNT adj., s. @1....

LEMN-SFÂNT s. v. $...

lemn-sfînt s. #...

@pita-lui-sfîntu-Io'...

sfînt adj. v. ...

SFÎNT adj., s....

@spinul-Sfintei-Mar'...

Expresii și citate

@Homo res sacra homi...

La Sfîntu-Așteaptă...

@Noaptea sfîntului B...

@O, sancta simplicit...

Intrare: sfânt (adj.)
sfânt1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A42)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sfânt
  • sfântul
  • sfântu‑
  • sfântă
  • sfânta
plural
  • sfinți
  • sfinții
  • sfinte
  • sfintele
genitiv-dativ singular
  • sfânt
  • sfântului
  • sfinte
  • sfintei
plural
  • sfinți
  • sfinților
  • sfinte
  • sfintelor
vocativ singular — —
plural — —
adjectiv invariabil (I9)
  • sâm
adjectiv invariabil (I9)
  • sân
svânt
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sânt1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sânt
  • sântul
  • sântu‑
  • sântă
  • sânta
plural
  • sânți
  • sânții
  • sânte
  • sântele
genitiv-dativ singular
  • sânt
  • sântului
  • sânte
  • sântei
plural
  • sânți
  • sânților
  • sânte
  • sântelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sfânt, sfântăadjectiv

  • 1. Epitet dat divinității. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Slavă ție, Sfîntă Născătoare. GALACTION, O. I 164. DLRLC
    • format_quote Să nu dea dumnezeu cel sfînt, Să vrem noi sînge, nu pămînt. COȘBUC, P. I 209. DLRLC
    • format_quote Bun lucru a mai lăsat dumnezeu sfîntul și tovărășia asta. CREANGĂ, P. 119. DLRLC
    • format_quote Doamne sfinte și părinte! Mai așază-mi gîndurile, Să-mi isprăvesc rîndurile. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 125. DLRLC
    • 1.1. Epitet dat celor sanctificați de Biserică. DEX '09
      • format_quote Mulțumește sfîntului mare mucenic Dimitrie. NEGRUZZI, S. I 146. DLRLC
      • diferențiere Epitet dat mucenicilor și înalților clerici, considerați a corespunde idealului religios. DLRLC
      • 1.1.1. Sfântul Părinte = titlu dat papei de către catolici. DEX '09 DLRLC
    • 1.2. rar (Despre oameni) Care duce o viață curată și cucernică. DEX '09
  • 2. Care ține de divinitate, de religie, de cultul divin; care este considerat ca posedând harul divin. DEX '09 DLRLC
    sinonime: sacru
    • format_quote Am avut un frate drag, L-a jurat neamțul sub steag... Ș-acuma departe-l duce, Nu le-ajute sfînta cruce. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 297. DLRLC
    • 2.1. (și) substantivat articulat Cele sfinte = cele care țin de cult, care privesc credința, biserica sau divinitatea. DLRLC
      • format_quote Ia să vă dau eu un tipic, zise părintele Oșlobanu, lăsînd sfintele încolo. CREANGĂ, A. 78. DLRLC
    • 2.2. Sfânta slujbă = liturghie. DEX '09 DLRLC
      sinonime: liturghie
      • format_quote Cînd sosi Alexandru-vodă, sfînta slujbă începuse. NEGRUZZI, S. I 148. DLRLC
    • 2.3. Sfintele daruri. DLRLC
    • 2.4. Sfintele taine. DLRLC
    • 2.5. Locurile sfinte = ținuturile menționate în textele religioase ca fiind acelea unde a trăit și a propovăduit Isus Cristos. DEX '09 DLRLC
    • 2.6. Sfântul Mormânt = mormântul în care a fost depus Isus Cristos. DEX '09 DLRLC
    • 2.7. Sfânta sfintelor = sanctuarul vechiului templu din Ierusalim. DEX '09
    • 2.8. Sfânta Scriptură. DLRLC
    • 2.9. Sfântul scaun. DLRLC
    • 2.10. Război sfânt = război aprobat de religie, corespunzător idealului religios. DLRLC
    • 2.11. Sfânta alianță = convenție politică încheiată între Rusia, Austria și Prusia în 1815, după victoria asupra lui Napoleon și având ca scop apărarea orânduirii monarhice în Europa. DLRLC
  • 3. Care constituie un obiect de cult, de venerație; care se cuvine cinstit, slăvit, venerat. DEX '09 DLRLC
    sinonime: iubit scump slăvit
    • format_quote Pămîntul nostru-i scump și sfînt, Că el ni-e leagăn și mormînt. COȘBUC, P. I 209. DLRLC
    • format_quote Și el, sărmanul, ș-a pus viața în primejdie pentru sfînta noastră tovărășie. CREANGĂ, O. A. 277. DLRLC
    • format_quote Sînt ani la mijloc și-ncă mulți vor trece Din ceasul sfînt în care ne-ntîlnirăm. EMINESCU, O. I 120. DLRLC
    • format_quote Sfîntă muncă de la țeară, izvor sacru de rodire, Tu legi omul cu pămîntul în o dulce înfrățire! ALECSANDRI, P. III 42. DLRLC
    • 3.1. figurat Detașat de cele pământești. DLRLC
      sinonime: eteric imaterial
      • format_quote Luna pe cer trece așa sfîntă și clară. EMINESCU, O. IV 100. DLRLC
  • 4. popular Epitet dat unor elemente ale naturii. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Sfântul Soare. DEX '09
    • format_quote Și de dragul dumitale Știe chiar și sfîntul soare: Că la tine cînd privește, Stă și nu mai asfințește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 15. DLRLC
    • 4.1. Epitet dat zilelor săptămânii. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Într-o sfîntă de vineri [împăratul] iar s-a pomenit cu stema din cununa împărătească că se umflă și crește. DELAVRANCEA, S. 82. DLRLC
      • format_quote A plecat badea într-o sfîntă joi, Cu plugu. MAT. FOLK. 1476. DLRLC
  • 5. Bun, desăvârșit, infailibil, perfect. DEX '09 DLRLC
    sinonime: bun desăvârșit infailibil perfect
    • format_quote Ce-am vorbit e sfânt. DEX '09
    • format_quote Cîteva pături de hîrtie, lipite una peste alta cu său de lumînare... și aprinse c-un chibrit, mai sfînt lucru nici că se poate. CREANGĂ, A. 101. DLRLC
    • 5.1. (și) substantivat Urmat de un substantiv introdus prin prepoziția „de” exprimă ideea de superlativ. DEX '09 DLRLC
      sinonime: grozav strașnic teribil zdravăn
      • format_quote Bine-ar face să-i tragă o sfîntă de bătaie! REBREANU, I. 35. DLRLC
      • format_quote M-o apucat o sfîntă de lene, de mi se rup fălcile. ALECSANDRI, T. 899. DLRLC
  • comentariu Variantele sâm, sân se folosesc înaintea numelor proprii masculine care încep cu o consoană. DLRLC
  • comentariu abreviere Sf. DOOM 2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.