18 definiții pentru sacrifica

din care

Explicative DEX

SACRIFICA, sacrific, vb. I. 1. Tranz. și refl. A renunța la cineva sau la ceva în favoarea altcuiva ori în numele unui scop. ♦ Refl. A se devota pentru cineva sau ceva până la jertfirea de sine. 2. Tranz. A ucide animale în scopuri științifice sau pentru consumul public. ♦ (În Antichitate) A jertfi animale (uneori oameni), după anumite ritualuri, ca prinos adus divinității. – Din lat. sacrificare, fr. sacrifier.

sacrifica $vt...

SACRIFICA, sacrific, vb. I. 1. Tranz. și refl. A renunța la ceva sau la cineva pe baza unor considerente care cer ca altceva sau altcineva să aibă întâietate. ♦ Refl. A se devota pentru cineva sau ceva până la jertfirea de sine. 2. Tranz. A ucide animale în scopuri științifice sau utilitare. ♦ (În antichitate) A jertfi ființe, după anumite ritualuri, ca prinos adus divinității. – Din lat. sacrificare, fr. sacrifier.

SACRIFICA, $sacri...

SACRIFICA vb. I. tr. 1. (Ant.) A jertfi, a aduce ca prinos divinității animale (sau chiar oameni). 2. A ucide un animal pentru anumite scopuri științifice sau pentru consumul public. 3. refl. A renunța la ceva sau la cineva în favoarea altcuiva sau pentru a obține ceva. ♦ A se jertfi; a se devota. [P.i. sacrific, 3,6 -că. / cf. it., lat. sacrificare, fr. sacrifier].

SACRIFICA vb....

@A SACRIFICA sacri...

@A SE SACRIFICA mă ...

sacrificà v. a (se...

sacrifia v ...

* sacrifíc, a -á...

Ortografice DOOM

sacrifica (a ~) (...

sacrifica (a ~)...

sacrifica vb. (si...

sacrifica (ind. ...

Sinonime

SACRIFICA vb. @1....

SACRIFICA vb. @...

Intrare: sacrifica
  • silabație: sa-cri- info
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sacrifica
  • sacrificare
  • sacrificat
  • sacrificatu‑
  • sacrificând
  • sacrificându‑
singular plural
  • sacrifică
  • sacrificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sacrific
(să)
  • sacrific
  • sacrificam
  • sacrificai
  • sacrificasem
a II-a (tu)
  • sacrifici
(să)
  • sacrifici
  • sacrificai
  • sacrificași
  • sacrificaseși
a III-a (el, ea)
  • sacrifică
(să)
  • sacrifice
  • sacrifica
  • sacrifică
  • sacrificase
plural I (noi)
  • sacrificăm
(să)
  • sacrificăm
  • sacrificam
  • sacrificarăm
  • sacrificaserăm
  • sacrificasem
a II-a (voi)
  • sacrificați
(să)
  • sacrificați
  • sacrificați
  • sacrificarăți
  • sacrificaserăți
  • sacrificaseți
a III-a (ei, ele)
  • sacrifică
(să)
  • sacrifice
  • sacrificau
  • sacrifica
  • sacrificaseră
sacrifia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sacrifica, sacrificverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A renunța la cineva sau la ceva în favoarea altcuiva ori în numele unui scop. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Nu pot să te sacrific pentru nebunia ei. DUMITRIU, N. 53. DLRLC
    • format_quote Cîte am sacrificat eu pentru tine, numai de cînd ne-am întîlnit astăzi? C. PETRESCU, A. R. 32. DLRLC
    • format_quote În basme, Creangă sacrifică cît poate miraculosul realului. IBRĂILEANU, S. 28. DLRLC
    • format_quote O anarhie întreagă, care a sacrificat mii de oameni. GHICA, A. 128. DLRLC
    • format_quote (și) absolut A sacrifica unde se cuvine, aceea este înțelept. GHICA, A. 788. DLRLC
    • 1.1. reflexiv A se devota pentru cineva sau ceva până la jertfirea de sine. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      sinonime: devota
      • format_quote O generație se sacrifică pentru a asigura traiul bun al generațiilor viitoare. C. PETRESCU, Î. I 14. DLRLC
      • format_quote Cel puțin sper că observi cît mă sacrific? întrebă Raul. REBREANU, R. I 221. DLRLC
  • 2. tranzitiv A ucide animale în scopuri științifice sau pentru consumul public. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: ucide
    • format_quote Să nu sacrifice pentru carne berbecuții și batalii, sub vîrsta de 1 an. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2859. DLRLC
    • 2.1. în Antichitate A jertfi animale (uneori oameni), după anumite ritualuri, ca prinos adus divinității. DEX '09 DLRLC DN
      sinonime: jertfi
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.