opțiuni
  • info

16 definiții pentru reticență

din care

Explicative DEX

RETICENȚĂ, reticențe, s. f. Omisiune voită, trecere sub tăcere a unui lucru care trebuie spus; reținere, rezervă într-o anumită chestiune. ♦ Figură retorică prin care vorbitorul, întrerupându-și brusc expunerea, lasă totuși să se înțeleagă lucrurile trecute sub tăcere. – Din fr. réticence, lat. reticentia.

reticență $sf...

RETICENȚĂ, reticențe, s. f. Omisiune voită, trecere sub tăcere a unui lucru care trebuie spus; reținere, rezervă într-o anumită chestiune. ♦ Figură retorică prin care vorbitorul, întrerupându-și brusc expunerea, trece la altă idee, lăsând numai să se înțeleagă ceea ce a voit să spună. – Din fr. réticence, lat. reticentia.

RETICENȚĂ, $retic...

RETICENȚĂ s.f. Omisiune voită, ocolire a unui lucru care trebuie spus; reținere, atitudine reținută, rezervată într-o anumită chestiune. ♦ Figură de stil prin care cineva își întrerupe deodată șirul gîndirii pentru a trece la o altă idee, lăsînd numai să se înțeleagă ceea ce ar fi voit să spună. [< fr. réticence, cf. lat. reticentia].

RETICENȚĂ $#s. f....

RETICENȚĂ ~e f....

reticență f. 1. ...

*reticénță f., pl....

reticenție $#sf...

Ortografice DOOM

reticență s. #f...

reticență s. f....

reticență s. f., ...

Jargon

reticență (lat. ...

Sinonime

RETICENȚĂ s. v. $...

RETICENȚĂ s. (#...

Intrare: reticență
reticență substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reticență
  • reticența
plural
  • reticențe
  • reticențele
genitiv-dativ singular
  • reticențe
  • reticenței
plural
  • reticențe
  • reticențelor
vocativ singular —
plural —
reticenție
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reticență, reticențesubstantiv feminin

  • 1. Omisiune voită, trecere sub tăcere a unui lucru care trebuie spus; reținere, rezervă într-o anumită chestiune. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: rezervă reținere
    • format_quote Putem continua [discuția] fără reticențe protocolare. C. PETRESCU, O. P. I 127. DLRLC
    • format_quote O țesătură de jumătăți de adevăruri, de reticențe perfide, de exagerații din care însă fără greutate se desface partea utilizabilă. IORGA, L. II 623. DLRLC
    • format_quote În acest «cînd ai ști», urmat de o trăgănată și oarecum confidențială și dureroasă reticență, un tălmăcitor de gînduri omenești ar fi putut ceti întreaga istorie a unui suflet dezgustat. HOGAȘ, M. N. 100. DLRLC
    • 1.1. Figură retorică prin care vorbitorul, întrerupându-și brusc expunerea, lasă totuși să se înțeleagă lucrurile trecute sub tăcere. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.