19 definiții pentru reflecta (răsfrânge, oglindi)

din care

Explicative DEX

REFLECTA, (1, 2) pers. 3 reflectă, (3) reflectez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) răsfrânge direcția de propagare a luminii, a razelor de lumină, a undelor etc. la suprafața de separație a două medii diferite; a determina sau a suferi o reflexie (1). 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) oglindi. 3. Intranz. A gândi profund; a cugeta, a medita la... – Din fr. refléter, lat. reflectere, germ. reflektieren.

reflecta [#At:...

REFLECTA, (1, 2) pers. 3 reflectă, (3) pers. 1 reflectez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) răsfrânge direcția de propagare a luminii, a razelor de lumină, a undelor etc. la suprafața de separație a două medii diferite; a determina sau a suferi o reflexie (1). 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) oglindi. 3. Intranz. A gândi profund; a cugeta, a medita la... – Din fr. refléter, lat. reflectere, germ. reflektieren.[1]

  1. Pentru sensul 3, o etimologie mai probabilă pentru limba franceză este réfléchir, întrucât refléter are doar sensul optic (a reflecta lumina) și sensuri figurate derivate din acesta. — cata

REFLECTA, $reflec...

REFLECTA vb. I. 1. tr., refl. (Despre sunete, lumină etc.) A (se) răsfrînge. ♦ tr. (Fig.) A oglindi, a exprima; a reda. 2. intr. A gîndi, a cugeta, a medita. [P.i. reflect și -tez. / cf. fr. refléter, lat. reflectere].

REFLECTA vb. ...

@A REFLECTA1 refl'...

@A SE REFLECTA mă r...

refleta v #...

*refléct și -éz,...

Ortografice DOOM

@reflecta1 (a ~)...

@reflecta2 (a ~)...

reflecta2 @(a ~)...

reflecta vb. (sil...

reflecta (ind. #...

reflect (înv.) ...

Sinonime

REFLECTA vb. 1....

REFLECTA vb. @1...

Intrare: reflecta (răsfrânge, oglindi)
  • silabație: re-flec-ta info
verb (VT3)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reflecta
  • reflectare
  • reflectat
  • reflectatu‑
  • reflectând
  • reflectându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • reflectă
(să)
  • reflecte
  • reflecta
  • reflectă
  • reflectase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • reflectă
(să)
  • reflecte
  • reflectau
  • reflecta
  • reflectaseră
refleta
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reflectaverb

  • 1. A (se) răsfrânge direcția de propagare a luminii, a razelor de lumină, a undelor etc. la suprafața de separație a două medii diferite; a determina sau a suferi o reflexie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: răsfrânge
    • format_quote Dar sticla poleită îl reflectă amputat de deasupra genunchilor. C. PETRESCU, C. V. 46. DLRLC
    • format_quote Iar undele-i uimite, profunde și bălaie Reflectă-n ele țărmii – se-ntunecă, se șterg. EMINESCU, O. IV 84. DLRLC
    • format_quote figurat Ea reflectă-n lumea-i clară toată Grecia măreață. EMINESCU, O. IV 118. DLRLC
    • format_quote Ce s-o fi reflectînd oare în lentilele acelor ochi mari și blînzi, cu irisul negru ca păcura. BART, S. M. 84. DLRLC
    • format_quote A nopții stea răvarsă lumina p-a mea frunte și raza-i se reflectă pe limpede izvor. ALEXANDRESCU, M. 149. DLRLC
    • 1.1. (Despre sunete) A se întoarce în mediul inițial după ce s-a lovit de suprafața de separație a altui mediu. DLRLC
  • 2. figurat A (se) oglindi. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Au mai găsit și că piesa nu reflectă realitatea. BARANGA, I. 157. DLRLC
    • format_quote Multe condiții sociale... produc... anumite caractere... care se reflectează în artă. GHEREA, ST. CR. III 363. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.