opțiuni
  • info

21 de definiții pentru propovădui

din care

Explicative DEX

PROPOVĂDUI, propovăduiesc, vb. IV. Tranz. A răspândi, a propaga idei, concepții, doctrine (religioase); a predica. – Din sl. propovĕdovati.

PROPOVĂDUI, propovăduiesc, vb. IV. Tranz. A răspândi, a propaga idei, concepții, doctrine (religioase); a predica. – Din sl. propovĕdovati.

propovădui [#At...

PROPOVĂDUI, $prop...

@A PROPOVĂDUI ~ies...

propovăduì v. a pr...

propăvădui $v...

propăvedui $v...

propovedui $v...

PROPĂVEDUI vb. ...

PROPOVEDUI vb. ...

PROPOVEDUI vb. ...

propovăduĭésc și @...

Ortografice DOOM

propovădui (a ~) ...

propovădui @(a ~)...

propovădui vb., i...

propovădui (ind....

propăvăduesc, -uește 3, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.

Etimologice

@propovădui (propov...

Sinonime

PROPOVĂDUI vb. @1...

PROPOVĂDUI vb. v....

PROPOVĂDUI vb. ...

propovădui vb. ...

Intrare: propovădui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • propovădui
  • propovăduire
  • propovăduit
  • propovăduitu‑
  • propovăduind
  • propovăduindu‑
 singular plural
  • propovăduiește
  • propovăduiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • propovăduiesc
 (să)
  • propovăduiesc
  • propovăduiam
  • propovăduii
  • propovăduisem
a II-a (tu)
  • propovăduiești
 (să)
  • propovăduiești
  • propovăduiai
  • propovăduiși
  • propovăduiseși
a III-a (el, ea)
  • propovăduiește
 (să)
  • propovăduiască
  • propovăduia
  • propovădui
  • propovăduise
plural I (noi)
  • propovăduim
 (să)
  • propovăduim
  • propovăduiam
  • propovăduirăm
  • propovăduiserăm
  • propovăduisem
a II-a (voi)
  • propovăduiți
 (să)
  • propovăduiți
  • propovăduiați
  • propovăduirăți
  • propovăduiserăți
  • propovăduiseți
a III-a (ei, ele)
  • propovăduiesc
 (să)
  • propovăduiască
  • propovăduiau
  • propovăduiră
  • propovăduiseră
verb (VT408)
Surse flexiune: IVO-III
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • propăvădui
  • propăvăduire
  • propăvăduit
  • propăvăduitu‑
  • propăvăduind
  • propăvăduindu‑
 singular plural
  • propăvăduiește
  • propăvăduiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • propăvăduiesc
 (să)
  • propăvăduiesc
  • propăvăduiam
  • propăvăduii
  • propăvăduisem
a II-a (tu)
  • propăvăduiești
 (să)
  • propăvăduiești
  • propăvăduiai
  • propăvăduiși
  • propăvăduiseși
a III-a (el, ea)
  • propăvăduiește
 (să)
  • propăvăduiască
  • propăvăduia
  • propăvădui
  • propăvăduise
plural I (noi)
  • propăvăduim
 (să)
  • propăvăduim
  • propăvăduiam
  • propăvăduirăm
  • propăvăduiserăm
  • propăvăduisem
a II-a (voi)
  • propăvăduiți
 (să)
  • propăvăduiți
  • propăvăduiați
  • propăvăduirăți
  • propăvăduiserăți
  • propăvăduiseți
a III-a (ei, ele)
  • propăvăduiesc
 (să)
  • propăvăduiască
  • propăvăduiau
  • propăvăduiră
  • propăvăduiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • propăvedui
  • propăveduire
  • propăveduit
  • propăveduitu‑
  • propăveduind
  • propăveduindu‑
 singular plural
  • propăveduiește
  • propăveduiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • propăveduiesc
 (să)
  • propăveduiesc
  • propăveduiam
  • propăveduii
  • propăveduisem
a II-a (tu)
  • propăveduiești
 (să)
  • propăveduiești
  • propăveduiai
  • propăveduiși
  • propăveduiseși
a III-a (el, ea)
  • propăveduiește
 (să)
  • propăveduiască
  • propăveduia
  • propăvedui
  • propăveduise
plural I (noi)
  • propăveduim
 (să)
  • propăveduim
  • propăveduiam
  • propăveduirăm
  • propăveduiserăm
  • propăveduisem
a II-a (voi)
  • propăveduiți
 (să)
  • propăveduiți
  • propăveduiați
  • propăveduirăți
  • propăveduiserăți
  • propăveduiseți
a III-a (ei, ele)
  • propăveduiesc
 (să)
  • propăveduiască
  • propăveduiau
  • propăveduiră
  • propăveduiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • propovedui
  • propoveduire
  • propoveduit
  • propoveduitu‑
  • propoveduind
  • propoveduindu‑
 singular plural
  • propoveduiește
  • propoveduiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • propoveduiesc
 (să)
  • propoveduiesc
  • propoveduiam
  • propoveduii
  • propoveduisem
a II-a (tu)
  • propoveduiești
 (să)
  • propoveduiești
  • propoveduiai
  • propoveduiși
  • propoveduiseși
a III-a (el, ea)
  • propoveduiește
 (să)
  • propoveduiască
  • propoveduia
  • propovedui
  • propoveduise
plural I (noi)
  • propoveduim
 (să)
  • propoveduim
  • propoveduiam
  • propoveduirăm
  • propoveduiserăm
  • propoveduisem
a II-a (voi)
  • propoveduiți
 (să)
  • propoveduiți
  • propoveduiați
  • propoveduirăți
  • propoveduiserăți
  • propoveduiseți
a III-a (ei, ele)
  • propoveduiesc
 (să)
  • propoveduiască
  • propoveduiau
  • propoveduiră
  • propoveduiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

propovădui, propovăduiescverb

  • 1. A răspândi, a propaga idei, concepții, doctrine (religioase). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: predica
    • format_quote Rareori spunea mai mult de trei vorbe deodată și atunci numai ca să propovăduiască evanghelia. DUMITRIU, P. F. 3. DLRLC
    • format_quote Gorki propovăduiește tinerilor scriitori datoria ce o au intelectualii de a sprijini necurmat și cu toată puterea lupta politică a muncitorimii. SADOVEANU, E. 262. DLRLC
    • format_quote Anton e un sărman care a fost călugăr pe undeva, s-a smintit, a fugit din mînăstire și acuma, de ani de zile, propovăduiește năzdrăvănii și trăiește din mila oamenilor. REBREANU, R. I 162. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.