opțiuni
  • info

16 definiții pentru prolog (introducere)

din care

Explicative DEX

PROLOG2, prologuri, s. n. 1. Parte a unei piese antice de teatru care preceda intrarea corului în scenă și în care se expunea subiectul și se făcea apel la bunăvoința spectatorilor. 2. Parte introductivă a unei opere literare, dramatice sau muzicale care prezintă evenimentele premergătoare acțiunii sau elemente care îi înlesnesc înțelegerea; p. ext. introducere, prefață. – Din fr. prologue.

PROLOG2, prologuri, s. n. 1. Parte a unei piese antice de teatru care preceda intrarea corului în scenă și în care se expunea subiectul și se făcea apel la bunăvoința spectatorilor. 2. Parte introductivă a unei opere literare, dramatice sau muzicale care prezintă evenimentele premergătoare acțiunii sau elemente care îi înlesnesc înțelegerea; p. ext. introducere, prefață. – Din fr. prologue.

prolog3 [At:...

PROLOG, $prologur...

PROLOG s.n. 1. Parte a unei piese de teatru antice în care se prezenta subiectul. 2. Parte care servește ca introducere la o piesă de teatru, la un roman etc.; (p. ext.) introducere, prefață. [Cf. fr. prologue, it. prologo, lat. prologus, gr. prologos < pro – înainte, logos – vorbire].

PROLOG2 $s. n....

PROLOG2 ~uri $n....

prolog n. mică pie...

*prológ n., pl. $o...

Ortografice DOOM

prolog2 (parte...

prolog2 (parte i...

prolog (parte int...

prolog, pl. prol...

Jargon

prolog, secțiune d...

PROLOG (< fr. $pro...

Enciclopedice

prolog, $prologur...

Antonime

Prolog ≠ epilog...

Intrare: prolog (introducere)
prolog2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prolog
  • prologul
  • prologu‑
plural
  • prologuri
  • prologurile
genitiv-dativ singular
  • prolog
  • prologului
plural
  • prologuri
  • prologurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prolog, prologurisubstantiv neutru

  • 1. Parte a unei piese antice de teatru care preceda intrarea corului în scenă și în care se expunea subiectul și se făcea apel la bunăvoința spectatorilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Parte introductivă a unei opere literare, dramatice sau muzicale care prezintă evenimentele premergătoare acțiunii sau elemente care îi înlesnesc înțelegerea. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    antonime: epilog
    • format_quote Rosti el însuși pe scenă un prolog. SADOVEANU, E. 64. DLRLC
    • format_quote Prologul pune premisele unei întîmplări anume. CAMIL PETRESCU, T. II 37. DLRLC
    • format_quote Prologul cu care începe cartea intitulată «Ciocoii» este un studiu psihologic. GHICA, S. A. 80. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.