opțiuni
  • info

19 definiții pentru pripon

din care

Explicative DEX

PRIPON, pripoane, s. n. 1. Funie sau odgon cu care se leagă vitele la păscut; țăruș înfipt în pământ de care se prinde această funie sau acest odgon. ♦ Funie care servește la legarea de mal sau la tragerea la mal a unei ambarcațiuni; țăruș de care se leagă o ambarcațiune la țărm, cu care se fixează un cort etc. 2. Șir de cârlige cu nadă pentru pescuit. – Din sb. pripon.

pripon1 [At:...

PRIPON, pripoane, s. n. 1. Funie sau odgon cu care se leagă vitele la păscut; țăruș înfipt în pământ de care se prinde această funie sau acest odgon. ♦ Funie care servește la legarea de mal sau la tragerea la mal a unei ambarcații; țăruș de care se leagă o ambarcație la țărm, cu care se fixează un cort etc. 2. Șir de cârlige cu nadă pentru pescuit. – Din scr. pripon.

PRIPON, $pripoane...

PRIPON ~oane $n....

pripon n. 1. par...

pripón n., pl. $oa...

pripoană sf...

Ortografice DOOM

pripon s. n.,...

pripon s. n., #...

pripon s. n., pl....

Etimologice

@pripon (pripoane)...

Argou

pripon, $pripoane ...

Sinonime

PRIPON s. 1. ...

PRIPOANĂ s. v. $p...

pripoană s. #v....

Regionalisme / arhaisme

pripón, pripoane...

pripon, $pripoane...

pripon, -oane, s.n. – Bucată de lemn de la baza stâlpilor (la porțile de lemn maramureșene); streajă, cățel (Nistor 1977: 22). – Din sl. prĕponŭ „obstacol”, cf. srb. pripon (DER).

Intrare: pripon
  • silabație: pri-pon info
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pripon
  • priponul
plural
  • pripoane
  • pripoanele
genitiv-dativ singular
  • pripon
  • priponului
plural
  • pripoane
  • pripoanelor
vocativ singular —
plural —
pripoană substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pripoană
  • pripoana
plural
  • pripoane
  • pripoanele
genitiv-dativ singular
  • pripoane
  • pripoanei
plural
  • pripoane
  • pripoanelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pripon, pripoanesubstantiv neutru

  • 1. Funie sau odgon cu care se leagă vitele la păscut; țăruș înfipt în pământ de care se prinde această funie sau acest odgon. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: pociumb
    • format_quote Cu ochii lui, de-atîtea ori a văzut săteni... care-și dezlegau văcuțele de la pripoane, aducîndu-le în grajdurile popești cu blesteme. CAMILAR, N. I 332. DLRLC
    • format_quote Frunzișoară de-afion S-o dus bădița Ion După lemn de galion Ș-o legat murgu-n pripon. ȘEZ. I 165. DLRLC
    • format_quote figurat Desfăcu un ceasornic cu lanț cu tot, din pripoanele complicate. C. PETRESCU, A. 433. DLRLC
    • format_quote Stați voinici nu vă gătiți Și calul îmi priponiți... Cu pripon de ibrișin. SEVASTOS, C. 247. DLRLC
    • 1.1. Funie care servește la legarea de mal sau la tragerea la mal a unei ambarcațiuni; țăruș de care se leagă o ambarcațiune la țărm, cu care se fixează un cort etc. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Și el e vînător pătimaș, și fără îndoială cunoaște care poate fi îndeletnicirea mea, după ce-am ieșit din casă, la priponul luntrilor. SADOVEANU, O. II 148. DLRLC
      • format_quote Este un cort mare, rotat... Cu pripoane de argint, Toate-nfipte în pămînt. TEODORESCU, P. P. 477. DLRLC
    • chat_bubble A lega (sau a sta) în pripon = a priponi sau (despre animale) a fi priponit. DLRLC
      sinonime: priponi
      • format_quote Slujitorul se repezi către marginea crîngului, unde-i sta în pripon calul, SADOVEANU, F. J. 71. DLRLC
  • 2. Șir de cârlige cu nadă pentru pescuit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.