opțiuni
  • info

21 de definiții pentru practic

din care

Explicative DEX

PRACTIC, -Ă, practici, -ce, adj. 1. Care se poate executa sau care se efectuează în mod concret; care se verifică prin practică și se poate aplica în viață; care se bazează pe practică; concret, real. ♦ Care corespunde necesităților de fiecare zi; care este ușor de folosit, util, comod sau economicos. 2. (Despre oameni) Care știe să se orienteze în viața de toate zilele, care știe să aplice cunoștințele la viața de toate zilele, care are simțul realității; p. ext. îndemânatic, destoinic, priceput. – Din fr. practique, lat. practicus.

practic, ~ă [#A...

PRACTIC, -Ă, practici, -ce, adj. 1. Care se poate executa sau care se efectuează în mod concret; care se verifică prin practică și se poate aplica în viață; care se bazează pe practică; concret, real. ♦ Care corespunde necesităților de fiecare zi; care este ușor de întrebuințat, util, comod sau economicos. 2. (Despre oameni) Care știe să se orienteze în viața de toate zilele, care știe să aplice cunoștințele la viața de toate zilele, care are simțul realității; p. ext. îndemânatic, destoinic, priceput. – Din fr. practique, lat. practicus.[1]

  1. Ca multe alte adjective ale limbii române, practic poate avea și valoare adverbială. — cata

PRACTIC, -Ă, $pra...

PRACTIC, -Ă adj. 1. Referitor la practică. ♦ Care tinde către o acțiune, către o realizare; care realizează, dă rezultate concrete; util. ♦ Comod, folositor; ingenios. 2. Cu spirit de acțiune; îndemînatic, destoinic. [Cf. fr. pratique, germ. praktisch < lat. practicus].

PRACTIC, -Ă I. $#...

PRACTIC ~că (@~ci...

practic a. 1. ca...

1) *práctic, -ă ad...

*practicián, -ă s....

Ortografice DOOM

+practic2 #adv...

practic1 #adj....

practic adj. #m...

practic adj. m., ...

practic.

liberă practică ...

Etimologice

@practic (practică...

Sinonime

PRACTIC adj. 1....

PRACTIC adj. v. $...

PRACTIC adj. @1...

practic adj. #v...

Intrare: practic
practic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • practic
  • practicul
  • practicu‑
  • practică
  • practica
plural
  • practici
  • practicii
  • practice
  • practicele
genitiv-dativ singular
  • practic
  • practicului
  • practice
  • practicei
plural
  • practici
  • practicilor
  • practice
  • practicelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

practic, practicăadjectiv

  • 1. Care se poate executa sau care se efectuează în mod concret; care se verifică prin practică și se poate aplica în viață; care se bazează pe practică. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: concret real
    • format_quote Scopul științei este descoperirea legilor care conduc fenomenele. Cunoașterea acestor fenomene servește ca punct de plecare a activității practice a oamenilor. V. ROM. decembrie 1950, 184. DLRLC
    • format_quote Nelipsit de la cursuri și cu atîtea conferințe pe cap, nici n-are idee de partea practică a vieții. C. PETRESCU, A. 422. DLRLC
    • 1.1. Care corespunde necesităților de fiecare zi; care este ușor de folosit, util, comod sau economicos. DEX '09 DLRLC DN
      sinonime: comod folositor ingenios util
      • format_quote Mașină practică. DLRLC
  • 2. (Despre oameni) Care știe să se orienteze în viața de toate zilele, care știe să aplice cunoștințele la viața de toate zilele, care are simțul realității. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Om practic. DLRLC
    • format_quote [Copiii] cresc în mijlocul unei vieți noi, unde învață să fie liberi și practici. SAHIA, U.R.S.S. 132. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.