15 definiții pentru plenar

din care

Explicative DEX

PLENAR, -Ă, plenari, -e, adj. 1. (Despre ședințe, adunări, reuniuni) Care se ține cu participarea tuturor membrilor. ♦ (Substantivat, f.) Consfătuire, adunare, ședință la care participă toți membrii unui for de conducere, ai unei organizații etc. 2. Total, întreg, complet; desăvârșit, deplin. – Din lat. plenarius.

plenar, ~ă a ...

PLENAR, -Ă, plenari, -e, adj. 1. (Despre ședințe, adunări, reuniuni) Care se ține cu participarea tuturor membrilor. ♦ (Substantivat, f.) Consfătuire, adunare, ședință la care participă toți membrii unui for de conducere, ai unei organizații etc. 2. (Livr.) Total, întreg, complet; desăvârșit, deplin. – Din lat. plenarius.

PLENAR, -Ă, $plen...

PLENAR adj. (Despre ședințe, adunări) Care se ține cu participarea tuturor membrilor. // s.f. Ședință, adunare la care participă toți membrii unei organizații, ai unei instituții etc. ◊ Plenară lărgită = plenară la care participă și persoane care nu fac parte din organizația sau din unitatea repectivă. [Cf. fr. plénier, it. plenario].

PLENAR, -Ă $#adj....

plenar, -ă adj....

@PLENAR ~ă (~i, ~e)...

plenar a. complet:...

*plenár, -ă adj. (...

$plenariu, ~ie #a...

Ortografice DOOM

plenar adj. #m....

plenar adj. #m....

plenar adj. m., p...

Sinonime

PLENAR adj. v. $c...

plenar adj. #v....

Intrare: plenar
plenar adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plenar
  • plenarul
  • plenaru‑
  • plena
  • plenara
plural
  • plenari
  • plenarii
  • plenare
  • plenarele
genitiv-dativ singular
  • plenar
  • plenarului
  • plenare
  • plenarei
plural
  • plenari
  • plenarilor
  • plenare
  • plenarelor
vocativ singular
plural
plenariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

plenar, plenaadjectiv

  • 1. (Despre ședințe, adunări, reuniuni) Care se ține cu participarea tuturor membrilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Trimisul moldovenesc le va mai citi în ședință plenară următoarea ironică scrisoare din partea lui însuși Ion-vodă. HASDEU, I. V. 57. DLRLC
    • format_quote Să facem în ședință plenară și publică ceea ce n-am făcut în secțiuni. KOGĂLNICEANU, S. A. 135. DLRLC
  • 2. Complet, deplin, desăvârșit, integral, plenitudinar, total, întreg. DEX '09 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.