13 definiții pentru oștire

din care

Explicative DEX

OȘTIRE, oștiri, s. f. (Înv. și pop.) Armată, oaste, oștime. – V. oști.

oștire sf [...

OȘTIRE, oștiri, s. f. (Pop.) Armată, oaste, oștime. – V. oști.

OȘTIRE, oștiri,...

OȘTIRE ~i $f. pop...

oștire f. armată. ...

oștíre f. (d. $oșt...

Ortografice DOOM

oștire (înv., #...

oștire (înv., #...

oștire s. f., g.-...

Sinonime

OȘTIRE s. v. $arm...

OȘTIRE s. v. $con...

OȘTIRE s. $(#MI...

oștire s. v. ...

Intrare: oștire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oștire
  • oștirea
plural
  • oștiri
  • oștirile
genitiv-dativ singular
  • oștiri
  • oștirii
plural
  • oștiri
  • oștirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

oștire, oștirisubstantiv feminin

  • 1. popular Armată, oaste, oștime. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote L-ale țării flamuri negre Cîrlova oștirea cheamă. EMINESCU, O. I 32. DLRLC
    • format_quote Istoria zice, la începutul biografiei lui Mihai Viteazul, că el, ca ban al Craiovei, avea o oștire deosebită. BĂLCESCU, O. I 14. DLRLC
    • format_quote Sînt plini munții de oștire, sună zalele de fier. ALEXANDRESCU, M. 21. DLRLC
    • format_quote figurat Să cobor stelele ceriului și întinderea albă, ca să se asemene cu oștiri de flori de aur și argint. EMINESCU, N. 59. DLRLC
etimologie:
  • vezi oști DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.