24 de definiții pentru ordonanță

din care

Explicative DEX

ORDONANȚĂ, ordonanțe, s. f. 1. Dispoziție scrisă emisă de o autoritate administrativă, judecătorească etc.; act care conține această dispoziție. ◊ Ofițer de ordonanță = ofițer atașat pe lângă marile comandamente, cu misiunea specială de a transmite ordinele. Ordonanță de plată = dispoziție, ordin de plată a unei sume. Ordonanță prezidențială (sau, ieșit din uz, președințială) = hotărâre judecătorească dată în proceduri cu caracter urgent. Ordonanță de urgență = hotărâre guvernamentală luată în absența Parlamentului, cu putere de lege și care poate fi confirmată sau infirmată ulterior de Parlament. ♦ (Înv.) Rețetă medicală. 2. (În vechea armată) Soldat în serviciul personal al unui ofițer. 3. (Arhit.) Dispunere, aranjare generală a elementelor componente ale unei fațade. – Din fr. ordonnance.

ordonanță $sf...

ORDONANȚĂ, ordonanțe, s. f. 1. Dispoziție scrisă emisă de o autoritate administrativă, judecătorească etc.; act care conține această dispoziție. ◊ Ofițer de ordonanță = ofițer atașat pe lângă marile comandamente, cu misiunea specială de a transmite ordinele. Ordonanță de plată = dispoziție, ordin de plată a unei sume. Ordonanță prezidențială (sau, ieșit din uz, președințială) = măsură cu caracter urgent și provizoriu pe care președintele unei instanțe judecătorești o poate ordona, în cazuri excepționale, pentru evitarea unei pagube iminente și ireparabile sau pentru înlăturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executări. ♦ (În trecut) Hotărâre, sentință judecătorească. ♦ (Înv.) Rețetă medicală. 2. (În vechea armată) Soldat atașat pe lângă un ofițer pentru servicii personale. 3. Aranjare, orânduire, organizare a elementelor unei opere de artă ale unei construcții etc. – Din fr. ordonnance.

ORDONANȚĂ2, $ord...

ORDONANȚĂ1, $ord...

ORDONANȚĂ s.f. I. Ordin, dispoziție scrisă care provine de la o autoritate. ♦ Ordonanță de plată = dispoziție de plată a unei sume. II. (În vechea armată) Soldat în serviciul personal al unui ofițer. III. Modul cum sunt aranjate elementele unei compoziții arhitecturale, cum sunt grupate diferite elemente ale unui tablou. [Cf. fr. ordonnance].

ORDONANȚĂ $#s. f....

ORDONANȚĂ1 ~e $f...

ORDONANȚĂ2 ~e $f...

ordonanță f. 1. ...

*ordonánță f., pl....

ordina sm #...

ordonansă sf ...

ordonant sm #...

ordona sm...

ordonanție sf...

*ordinánț n., pl. ...

Ortografice DOOM

ordonanță s. #f...

ordonanță s. f....

ordonanță s. f., ...

Sinonime

ORDONANȚĂ s. I....

ORDONANȚĂ s. v. $...

ORDONANȚĂ s. @I...

ordonanță s. #v...

Intrare: ordonanță
ordonanță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ordonanță
  • ordonanța
plural
  • ordonanțe
  • ordonanțele
genitiv-dativ singular
  • ordonanțe
  • ordonanței
plural
  • ordonanțe
  • ordonanțelor
vocativ singular
plural
ordinanț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ordonanție
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ordonanț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ordonant
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ordonansă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ordonanță, ordonanțesubstantiv feminin

  • 1. Dispoziție scrisă emisă de o autoritate administrativă, judecătorească etc.; act care conține această dispoziție. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Primele șase ordonanțe ce se vor afișa pe zidurile capitalei sînt gata. ARGHEZI, P. T. 100. DLRLC
    • 1.1. Ofițer de ordonanță = ofițer atașat pe lângă marile comandamente, cu misiunea specială de a transmite ordinele. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Deocamdată mergea și el în droașcă, urmînd ca de la Focșani să întovărășească pe oaspete înapoi călare ca ofițer de ordonanță. CAMIL PETRESCU, O. II 538. DLRLC
    • 1.2. Ordonanță de plată = dispoziție, ordin de plată a unei sume. DEX '09 DLRLC DN
    • 1.3. Ordonanță prezidențială (sau, ieșit din uz, președințială) = hotărâre judecătorească dată în proceduri cu caracter urgent. DEX '09 DLRLC
    • 1.4. Act legislativ al unui guvern. MDN '00
      • 1.4.1. Ordonanță de urgență = hotărâre guvernamentală luată în absența Parlamentului, cu putere de lege și care poate fi confirmată sau infirmată ulterior de Parlament. DEX '09
    • 1.5. în trecut Hotărâre, sentință judecătorească. DEX '98 DLRLC MDN '00
    • 1.6. învechit Rețetă medicală. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Să nu socotească cineva că consulta vreun doctor: însuși își închipuia ordonanțele, își făcea leacurile. NEGRUZZI, S. I 208. DLRLC
  • 2. (În vechea armată) Soldat în serviciul personal al unui ofițer. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Ordonanțele se ceartă cu popotarul pentru ofițerii lor. CAMIL PETRESCU, U. N. 332. DLRLC
    • format_quote Îndată după masă se culcă dînd de grijă ordonanței să-l scoale negreșit la unu după miezul nopții. REBREANU, P. S. 110. DLRLC
  • 3. arhitectură Dispunere, aranjare generală a elementelor componente ale unei fațade. DEX '09 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.