31 de definiții pentru ocnă

din care

Explicative DEX

OCNĂ, ocne, s. f. 1. Mină (mai ales de sare); salină. ◊ Expr. (Adverbial) Sărat ocnă = foarte sărat, prea sărat. 2. Închisoare pentru cei condamnați la muncă silnică în saline; p. gener. închisoare, pușcărie. ♦ Pedeapsă executată într-o astfel de închisoare. – Din sl. okno „fereastră”.

ocnă sf [#At:...

OCNĂ, ocne, s. f. 1. Mină (mai ales de sare); salină. ◊ Expr. (Adverbial) Sărat ocnă = foarte sărat, prea sărat. 2. Închisoare pentru cei condamnați la muncă silnică în saline; p. gener. închisoare, pușcărie. ♦ Pedeapsă executată într-o astfel de închisoare. – Din sl. okno „fereastră”.

OCNĂ, ocne, #s....

OCNĂ ~e f. 1) M...

ocnă f. 1. mină,...

ócnă f., pl. e (...

ocne sf vz ...

omnă{{Judecând ... modificată

Ocna f. 1. sau @...

Ortografice DOOM

ocnă s. f., #...

ocnă s. f., #g....

ocnă s. f., g.-d....

Etimologice

ocnă (ocne), #s. ...

Enciclopedice

OCNA DE FIER, #com...

OCNA DEJULUI, cart...

OCNA MUREȘ, oraș î...

OCNA PUSTIE (sau @...

OCNA SIBIULUI, ora...

OCNA ȘUGATAG, #com...

OCNELE MARI, oraș ...

Argou

ocnă, $ocne #s. f....

a fi ocnă mare $#e...

@a înfunda ocna / te...

Sinonime

OCNĂ s. v. $caver...

OCNĂ s. 1. v. $s...

OCNĂ s. 1. sa...

ocnă s. v. CA...

Regionalisme / arhaisme

ócnă, ocne, s.f....

ocnă, ocne, s.f...

ocnă, -e, s.f. – 1. Mină (în general); baie. „Limba veche arată că apelativul ocnă a însemnat odinioară mină, nu numai salină, ca astăzi” (Iordan 1963: 52). 2. Salină. Ocna-Șugatag, localitate cu statut de stațiune balneară, în Maramureș, la 20 km sud de Sighet; cu ape sărate, concentrate, care se întrebuințează pentru băi (Țeposu, Câmpeanu 1921: 140). 3. Gură de ieșire dintr-o încăpere: „Femeia se coboară prin ocna grajdului jos, frumușel, prin cotruț în grajd” (Bilțiu; Sarasău). – Din sl. okno „fereastră” (DER, DEX).

Intrare: ocnă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ocnă
  • ocna
plural
  • ocne
  • ocnele
genitiv-dativ singular
  • ocne
  • ocnei
plural
  • ocne
  • ocnelor
vocativ singular
plural
ocne
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ocnă, ocnesubstantiv feminin

  • 1. Mină (mai ales de sare). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Numiri de felul lui Ocna de Fier arată că apelativul ocnă a însemnat odinioară «mină (în general)», nu numai «salină», ca astăzi. IORDAN, N. L. 33. DLRLC
    • format_quote Sosind la Tîrgul Ocnii, s-a coborît într-o ocnă părăsită. NEGRUZZI, S. I 87. DLRLC
    • chat_bubble (și) adverbial Sărat ocnă = foarte sărat, prea sărat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Brânză sărată ocnă. DLRLC
  • 2. Închisoare pentru cei condamnați la muncă silnică în saline. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote La 1825, decembriștii, sculați în numele libertății, luau drumul Siberiei cătră închisori și ocne pustii. SADOVEANU, E. 199. DLRLC
    • format_quote Și ce-a făcut, Destul de rău a fost De frica ocnei s-a răznit, Și-i dus de-atunci. COȘBUC, P. I 230. DLRLC
    • format_quote Ai mai bine să fugim, să nu dea cineva peste noi, că-nfundăm ocna! CARAGIALE, S. 36. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.