19 definiții pentru obligație (îndatorire)

din care

Explicative DEX

OBLIGAȚIE, obligații, s. f. 1. Datorie, sarcină, îndatorire. 2. Raport juridic civil prin care una sau mai multe persoane au dreptul de a pretinde altor persoane, care le sunt îndatorate, să dea, să facă sau să nu facă ceva. 3. (Fin.; în foma obligațiune) Valoare mobiliară reprezentând un titlu de credit pe termen lung, emisă de o autoritate de stat și de companii autorizate în acest sens, prin care beneficiarul împrumutului se obligă să restituie deținătorului suma împrumutată de acesta și să-i plătească o dobândă. [Var.: obligațiune s. f.] – Din fr. obligation, lat. obligatio, -onis.

OBLIGAȚIE, obligații, s. f. 1. Datorie, sarcină, îndatorire. 2. Raport juridic civil prin care una sau mai multe persoane au dreptul de a pretinde altor persoane, care le sunt îndatorate, să dea, să facă sau să nu facă ceva. 3. Hârtie de valoare care conferă posesorului ei calitatea de creditor și-i dă dreptul de a primi, pentru suma împrumutată, un anumit venit fix sub formă de dobândă. [Var.: obligațiune s. f.] – Din fr. obligation, lat. obligatio, -onis.

OBLIGAȚIE, $oblig...

OBLIGAȚIE s.f. 1. Datorie; angajament, îndatorire. ♦ Obligațiune (2) [în DN]. ♦ Act prin care cineva se obligă sau este obligat să plătească o sumă sau să (nu) facă un anumit lucru. 2. Datorie morală; motiv de recunoștință. [Gen. -iei, var. obligațiune s.f. / cf. lat. obligatio, fr. obligation, rus. obligațiia].

OBLIGAȚIE $#s. f....

OBLIGAȚIE ~i f....

OBLIGAȚIUNE s. f. v. obligație.

OBLIGAȚIUNE s. f. v. obligație.

$obligațiune sf...

OBLIGAȚIUNE #s. f...

obligați(un)e f. @...

*obligațiúne f. (l...

Ortografice DOOM

obligație (îndato...

obligație (îndato...

obligație s. f. (...

Enciclopedice

@AD IMPOSIBILIUM NUL...

Sinonime

OBLIGAȚIE s. 1....

OBLIGAȚIE s. @1...

@OBLIGAȚIE. Subst....

Intrare: obligație (îndatorire)
obligație substantiv feminin
  • silabație: o-bli-ga-ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obligație
  • obligația
plural
  • obligații
  • obligațiile
genitiv-dativ singular
  • obligații
  • obligației
plural
  • obligații
  • obligațiilor
vocativ singular
plural
obligațiune substantiv feminin
  • silabație: o-bli-ga-ți-u-ne info
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obligațiune
  • obligațiunea
plural
  • obligațiuni
  • obligațiunile
genitiv-dativ singular
  • obligațiuni
  • obligațiunii
plural
  • obligațiuni
  • obligațiunilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

obligație, obligațiisubstantiv feminin

  • 1. Ceea ce i se impune cuiva sau își impune cineva să facă într-o anumită situație. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote A spus la început că are obligații față de mamă și de două surori. PAS, Z. I 94. DLRLC
    • format_quote Printre oamenii noștri am contractat o obligație. C. PETRESCU, Î. II 105. DLRLC
    • 1.1. Datorie morală; motiv de recunoștință. DN
  • 2. Raport juridic civil prin care una sau mai multe persoane au dreptul de a pretinde altor persoane, care le sunt îndatorate, să dea, să facă sau să nu facă ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.